Search
Close this search box.

Respingerea și Acceptarea – (cateheză pentru tineri)

Aplicație practică

  1. Se distribuie câte o bucată de hârtie și un pix sau creion tinerilor. Apoi sunt rugați să se gândească la un moment în care au fost respinși. Rugații să scrie pe scurt despre acea respingere, descriind experiența și cum s-au simțit în acele momente. Asigură-i că hârtia lor va rămâne confidențială.
  2. Când au terminat roagă-i să împăturească hârtia în două și adună-le.

Explicarea termenilor

Ce este respingerea?

Un lucru e clar că respingerea este o experiență dificilă care durează enorm de mult timp pentru a fi învinsă. O experiență care poate cauza o suferință atât de mare încât poate face persoana să se închidă în sine, sau să fie nervoasă mereu. Adesea ne realizând faptul că supărarea datorată respingerii e cea care îți provoacă și mai multe daune.

Respingerea poate însemna:

  1. A împinge fizic pe cineva
  2. A-ți arăta repulsia față de acea persoană.
  3. A o îndepărta de la tine prin simpla nebăgare în seama.
  4. A nu lăsa și pe alți să se afirme, să vorbească și să răspundă.

Însă pentru voi ce este, voi cum o definiți?

De ce respingem?

  1. Când comportamentul nostru îi oprește pe ceilalți.

Oameni adesea ne resping din cauza comportamentului pe care noi îl prezentăm în interacțiunile cu ei. Când oameni nu se simt confortabili, instinctiv doresc să se protejeze pe ei înșiși de experiența iritării și enervării. Iar adesea soluția evidentă e înlăturarea persoanei din prezența noastră.

2. Când nu reușim să îndeplinim așteptările altora.

Oameni mai pot respinge și datorită propriilor lor prejudicii, valori sau concepții.

Aici fac referință la acele situații în care altcineva are o anumită așteptare de la noi pe care noi nu o putem îndeplini. Acesta este cazul fiului care dorește să fie un muzician însă al cărui tată dorește ca el să fie un avocat. Dacă Fiul își urmărește propriul vis, tatăl său îl va respinge.

Sau prietenul introvertit și timid care se simte respins fiindcă prietena lui îl critică mereu pentru faptul că nu este mai curajos ca ea. Iar exemplele pot continua.

Voi de ce ia-ți respinge pe cei din jur?

De ce a-ți fi respinși de cei din jur?

Înainte de a trece la pasul următor să mai vedem un alt aspect al respingerii, adică: de ce doare atât de mult respingerea?

Fiindcă respingerea:

1. Destabilizează nevoia noastră de apartenență.

2. Poate provoca izbucnirii de furie și de mânie.

3. Ne poate determina să retrăim și să re-experimentăm durerea socială cu mai multă intensitate decât oricare altă durere fizică

4. Ne trimite într-o misiune de a căuta și de a distruge stima noastră de sine.

5. Dar mai ales când ne simțim respinși nu mai putem răspunde cum trebuie la nici un motiv.

Ce ne spune Biblia despre respingere.

Biblia conține foarte multe episoade, persoane sau momente de respingere, însă ne vom axa pe textul evangheliei din această Duminică (Matei 21,33-43). Rog un tânăr să citească textul:

În acel timp, Isus le-a zis arhiereilor şi bătrânilor poporului: „Ascultaţi o altă parabolă: era odată un stăpân care a plantat o vie, a înconjurat-o cu un gard, a săpat un teasc şi a construit un turn. Apoi a dat-o în arendă unor viticultori şi a plecat în călătorie. 34 Când s-a apropiat timpul culesului, i-a trimis pe servitorii săi la viticultori, ca să primească roadele sale. 35 Dar viticultorii, prinzându-i pe servitorii săi, pe unul l-au lovit, pe altul l-au ucis, pe altul l-au bătut cu pietre. 36 A trimis din nou alţi servitori, mai numeroşi decât primii, dar le-au făcut la fel. 37 În cele din urmă l-a trimis pe fiul său la ei, zicându-şi: «De fiul meu le va fi ruşine». 38 Însă viticultorii, când l-au văzut pe fiu, au zis între ei: «Acesta este moştenitorul. Haideţi să-l ucidem, ca să avem moştenirea lui!» 39 Prinzându-l, l-au aruncat afară din vie şi l-au ucis. 40 Aşadar, când va veni stăpânul viei, ce le va face acelor viticultori?” 41 I-au zis: „Pe acei răi îi va ucide fără milă, iar via o va da în arendă altor viticultori, care îi vor da roadele la timpul cuvenit”. 42 Isus le-a zis: „N-aţi citit niciodată în Scripturi: «Piatra pe care au dispreţuit-o constructorii, aceasta a devenit piatră unghiulară; Domnul a făcut acest lucru şi este minunat în ochii noştri»? 43 De aceea, vă spun: Împărăţia lui Dumnezeu va fi luată de la voi şi dată unui neam care va aduce roadele cuvenite”.

În continuare v-aș ruga să rezumați textul evanghelic, să îmi spune-ți cu cuvintele voastre despre ce a fost vorba?

Cu cine putem compara?:

Stăpânul –        Dumnezeu

Mesageri iar în cazul nostru servitori – profeți

Fiul –  Isus

Viticultori – Noi înșine

Această poveste a lui Isus a avut rolul de a reaminti Marelui preot și bătrânilor poporului că propriul popor ales al lui Dumnezeu a respins în repetate rânduri iubirea lui Dumnezeu, și totuși, Dumnezeu continuă să ajungă la ei. Ba chiar l-a trimis și pe propriul său fiu, Isus.

Amintiți-vă cum v-ați simțit în acele momente în care a-ți fost respinși? (Pauză)

Acum ce spuneți despre Dumnezeu, care chiar dacă iubirea lui a fost respinsă de atât de multe ori prin ne-ascultare, el a tot continuat să ajungă, și încă continuă să ajungă la noi de atât de multe ori? Răspunsuri….?

Acum că a-ți reflectat asupra a ceea ce înseamnă să te simți respins, gândiți-vă la ceea ce înseamnă să știi că Dumnezeu te iubește indiferent de cât de multe ori îl respingem.

Partea a doua – Acceptarea

Ce este acceptarea?

Acceptarea este abilitatea de a vedea că ceilalți au un drept să fie propriile persoane unice. Asta înseamnă să aibă dreptul de a avea propriile sentimente, gânduri și opinii. Când accepți oameni pentru cine sunt ei, va trebui să renunți la dorința ta proprie de a-i schimba. Va trebui să îi lași să simtă în modul în care ei doresc să simtă, să îi lași să fie diferiți și să gândească diferit de tine. Cu toți suntem diferiți într-un mod sau altul. Odată ce înțelegi acest adevăr, te poți opri din a mai încerca să îi schimbi în oameni pe care tu dorești să fie și să începi să îi accepți pentru ceea ce sunt ei.

Acceptarea sentimentelor celorlalți nu este ușoară când oameni acționează diferit decât noi. Tuturor ne este greu când vine vorba de ai accepta pe cei care sunt diferiți. Prin dobândirea abilității empatiei, noi vom fi capabili să ne înțelegem pe noi înșine și pe cei care sunt diferiți de noi.

În continuare vă voi prezenta cinci strategii prin care putem învăța să îi acceptăm pe cei din jur:

  1. Nu încerca să controlezi sentimentele altora.

Ați încercat vreodată să ajutați pe cineva cu o problemă pe care o au, și ați simțit că indiferent de ce spuneți, nu reușiți să ajungeți la ei? Poate din cauza faptului că a-ți încercat să îi faceți să vadă lucrurile în modul tău sau să gândească rațional. Ei bine, sincer să fiu, problema nu e cu oameni pe care dorești să îi ajuți ci mai degrabă la modul în care dorești să îi ajuți.

Când vine vorba de sentimente nu există răspuns bun sau greșit. Așa că în loc să încercați să controlați sentimentele celorlalți, va trebui să accepți tu sentimentele lor. Va trebui să permiți oamenilor să aibă sentimentele fără a le spune cum ar trebui să se simtă. Oameni empatici înțeleg mai bine că sentimentele sunt greu de controlat, de accea ei toate sentimentele oamenilor pentru ceea ce sunt.

2. Permite altora să fie diferiți.

Cât de plictisitor ar dacă toți oameni din lume ar fi exact la fel? Dacă toți arată la fel, au aceiași personalitate, aceleași interese și aceleași experiențe, atunci ne-am pierde interesul în alți oameni destul de ușor. Din fericire, fiecare dintre noi are un set de calități unice și caracteristici ce ne fac diferiți. Chiar dacă știm că acele diferențe sunt sore mai bine, uneori nu ne simțim confortabili cu aceste diferențe. Ori încercăm să schimbăm oameni care sunt diferiți ori îi evităm sau ignorăm.

A fi empatic înseamnă să ai o minte deschisă și să accepți aceste diferențe unice. Data următoare când te afli pe lângă cineva care pare să fie exact opusul tău, provoacă-te pe tine însuți să încerci să cunoști această persoană mai bine. Află mai multe despre ea sau el, și îți vei da seama din conversație că nu ești chiar atât de deferit pe cât ai crezut. Te vei simți mai aproape de persoană și te vei putea să îl accepți mult mai bine în viitor.

3. Oferă sfaturi înțelepte

Odată ce ai învățat să oferi celorlalți dreptul să aibă propriile sentimente și să le permiți să fie diferiți, vei fi capabil să oferi și unele sfaturi înțelepte și semnificative. A-ți încercat vreodată să vorbiți cu ceilalți oameni despre probleme voastre, și v-ați ales cu un sfat teribil de rău? Ei răspund într-un mod care te face să te întrebi dacă te-au ascultat măcar câte puțin! Acei oameni probabil că ascultau, însă ei nu s-au chinuit să gândească prea mult răspunsul lor. Sau poate că și-au lăsat propriile lor sentimente în calea sentimentelor tale. Pentru a putea da dovadă pe puțină empatie, va trebui să înveți să dai un sfat care să fie conform cu sentimentele, caracteristicile și personalitatea unică a celorlalți oameni.

4. Nu sări repede la critici și la judecată.

E ușor să privești la ceilalți și să le arăți greșelile. Uneori judecăm și criticăm oameni fără măcar să conștientizăm asta. De aceea, un răspuns cu adevărat provocator și empatic ar fi acela de a scoate în evidență binele din fiecare persoană. Când acceptăm pe ceilalți așa cum sunt ei, înseamnă că înțelegem faptul că ei fac tot ce pot mai bine mereu. Să țineți minte mereu, că dacă ei ar putea să facă mai bine de atât sigur ar face-o.

5. Încearcă să nu faci comparații.

Secretul acceptării celorlalți așa cum sunt ei e acela de a învăța să nu facem comparații. A încerca să comparai o persoana unică cu alta e ca și cum ai încerca să compari un măr cu o portocală. Din nefericire, cu toți o facem. Ne comparăm unii pe alți, dar mai ales comparăm alte persoane cu unele standarde. Theodore Roosevelt spusese la un moment dat, Comparația este hoțul bucuriei. Ceea ce a vrut să spună e faptul că noi nu vom fi niciodată fericiți dacă îi comparăm continuu pe cei de lângă noi cu alți, fiindcă mereu va exista o altă persoana care să fie mai bună, inteligentă sau bogată. În schimb, va trebui să acceptăm faptul că fiecare persoană se află pe o cale diferită în viață.

De aceea, data viitoare când întâmpinați probleme în acceptarea cuiva, amintiți-vă aceste cinci etape strategice. Folosirea lor vă vor ajuta să vă relaționali la persoane și să fiți mai empatici. Când practicați acceptarea celorlalți, veți reuși în timp să îl faceți și un obicei. Iar când faci din acceptare un obicei în viață, vei deveni mai pozitiv, o persoană mai fericită.

Care este secretul lui Isus?

Cu siguranță v-ați întrebat, cum a reușit Isus să treacă peste toate aceste respingeri de care a avut parte pe parcursul vieții sale, din partea fariseilor, a marelui preot, chiar și a celor apropiați lui. Simplu! Isus i-a acceptat și iertat pe toți prin practicarea constantă a îndurării, a bunătății și milostivirii, și nu oricum ci spre convertirea lor.

Ce trebuie să facem?

Vă invit ca după terminarea acestei cateheze să meditați asupra rănilor pe care încă le mai purtați în inimile voastre din cauza respingerii altora. Încercați să le dați deoparte fiind conștienți de faptul că Dumnezeu ne cheamă pe fiecare dintre noi să îi căutăm pe ceilalți în iubire, pentru ca astfel să putem accepta și împărtăși iubirea lui Cristos cu ei.

Și vom încheia recitând împreună Psalmul 80 din această duminică:

Dumnezeule, popoarele păgâne au năvălit în moştenirea ta,

au întinat templul tău cel sfânt

şi au prefăcut Ierusalímul într-o grămadă de pietre.

2 Cadavrele slujitorilor tăi le-au dat ca hrană păsărilor cerului

şi carnea credincioşilor tăi au dat-o fiarelor pământului.

3 Le-au vărsat sângele ca apa împrejurul Ierusalímului

şi n-a fost nimeni ca să-i îngroape.

4 Am ajuns de ocara vecinilor noştri,

de batjocura şi râsul celor care ne înconjoară.

5 Până când, Doamne, te vei mânia? La nesfârşit?

Cât timp va mai arde gelozia ta ca focul?

6 Revarsă mânia ta asupra neamurilor care nu te cunosc,

asupra domniilor care nu cheamă numele tău,

7 căci l-au devorat pe Iacób

şi locuinţa sa au devastat-o.

8 Nu mai lua în seamă împotriva noastră nelegiuirile celor de odinioară,

ci să ne întâmpine degrabă îndurarea ta!

Căci suntem cu totul lipsiţi de putere.

9 Ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre, pentru gloria numelui tău!

Mântuieşte-ne şi iartă-ne păcatele, de dragul numelui tău!

10 De ce să spună neamurile păgâne: „Unde este Dumnezeul lor?”.

Să se cunoască între neamuri răzbunarea înaintea ochilor noştri,

pentru sângele vărsat al slujitorilor tăi!

11 Să ajungă până la tine gemetele celor prinşi în război,

scapă cu braţul tău puternic pe cei condamnaţi la moarte.

12 Fă să se întoarcă asupra vecinilor noştri

înşeptit insulta cu care te-au insultat, Doamne!

13 Iar noi, poporul tău şi turma păşunii tale, te vom lăuda în veci

şi vom vesti lauda ta din generaţie în generaţie. Amin

Facebook
Twitter
LinkedIn
WhatsApp
Email

Articole asemanatoare

//
Daca aveți vreo întrebare trimiteți-mi mesaj aici și va voi răspunde imediat!
Cu ce va pot ajuta?