Lc 21,34-36
Îndemn la a fi vigilent
Am tot zis dar am sa o zic din nou fiindcă se potrivește de minune la ceea ce ne-a spus Isus în textul evangheliei de astăzi, adică mereu să fii pregătit. Există o asociație, Scout care are ca deviză această expresie, și se antrenează pentru a fi mereu pregătiți în orice situație, precum cazurile de accident sau o persoană cu nevoi speciale.
Anul liturgic bisericesc a ajuns la final, iar noul an va începe o dată cu ziua de mâine, cu prima Duminică din Advent. Însă vom observa că lecturile de la sfintele liturghii din această săptămână ne-au vorbit și au indicat spre sfârșitul timpurilor, spre sfârșitul lumii. De exemplu, textul evangheliei de astăzi în care îl vom auzi pe Isus spunându-ne să fim vigilenți mereu dar nu oricum, ci în rugăciune.
Această afirmație a lui Isus, de a fi vigilenți, înseamnă foarte multe alte lucruri. Ar putea fi, să profiți de oportunitatea ce îți bate la ușă, să nu irosești timpul aiurea, să te pregătești pentru propria moarte și pentru cea de-a doua venire a lui Cristos precum și pentru împlinirea stabilirii împărăției lui Dumnezeu.
Însă care sunt aceste lucruri asupra cărora trebuie să fim vigilenți mereu și pentru care să ne rugăm? În primul rând, ar trebui să fim vigilenți împotriva duhului rău și a ispitelor lui. Iar asta fiindcă duhul cel rău este extrem de real și prezent în viața noastră de zi cu zi. El este în jurul nostru. El mereu va găsi căi asupra modului în care să ne distrugă, cum să ne atace mai ales în relația noastră cu Dumnezeu. El ne atacă atunci când suntem triști, când ne simțim cel mai rău, când avem parte de încercări și dificultăți în viață. El vine la noi nu printr-o cădere subită în păcat sau la o scară largă ci prin rutina și prin ispitele nedramatice din viața de zi cu zi. El aruncă sămânța dubiului și a confuziei astfel încât noi să nu mai fim capabili să cunoaștem adevărul despre Dumnezeu și despre împărăția sa. Însă noi putem învinge răul prin vigilența noastră, prin discernământ, fidelitate, răbdare, control de sine, determinare și credință.
În al doilea rând, să fim vigilenți în ceea ce privește propria noastră moarte. Iar asta fiindcă nu există nimic sigur în această lume decât propria noastră moarte. Cu toți vom experimenta moartea. Moartea este destinul nostru comun. Pe de altă parte nu există nimic mai nesigur în această lume decât moartea însăși în sensul că nimeni nu cunoaște ziua sau timpul în care va muri. Moartea este asemenea unui hoț ce vine pe ne-așteptate în noapte și atât de subit. De exemplu, în momentul actual, râdem glumim cu cineva și în minutul următor suferă un atac de cord și cade la pământ mort. Cu alte cuvinte, sfatul lui Isus este că noi trebuie să fim pregătiți mereu.
În al treilea rând, va trebui să fim vigilenți în ceea ce privește cea de-a doua venire a lui Cristos. În acea zi cu toți vom da socoteală de propria noastră viață. Tot ceea ce sper e ca acea zi finală să nu ne prindă ne-pregătiți. Să fim conștienți că trebuie să ne reîntoarcem la ceea ce Dumnezeu ne-a dat în dar însă cu roadele sale. Să ne petrecem acest timp limitat cu înțelepciune în slujirea lui Dumnezeu. Să urmăm sfatul lui Isus din evanghelia de astăzi, adică Aveți grijă de voi înșivă, ca nu cumva inimile voastre să se îngreuieze în necumpătare, beție și grijile vieții, iar ziua aceea să se abată asupra voastră pe neașteptate (v.34).
De aceea vă invit, acum la final de an liturgic să ne întrebăm, Există vreo ceva în viața mea, care nu se află în conformitate cu condițiile mele de copil al lui Dumnezeu? Amin
