Mt 11,28-30
Blânda măiestrie a lui Cristos
În textul evangheliei de astăzi l-am auzit pe Isus cum a menționat de jug și de odihnă. Și a spus …eu vă voi da odihnă, și Luați asupra voastră jugul meu….fiindcă jugul meu este ușor. Ce fel de odihnă și de jug are oare Isus în minte pentru noi? Și cum pot fi acestea bune pentru noi? În greacă, cuvântul odihnă sugerează reînnoirea și reîmprospătarea. Odihna nu promite că poverile se vor îndepărta sau că noi nu le vom mai purta din nou. Însă a avea odihnă cu El e o promisiune a reînnoirii și a reîmprospătării noastre în această călătorie a vieții.
Pe de altă parte cuvântul jug este și o bucată cioplită de lemn numită ol care se potrivește pe gâtul unui bou cu scopul de a-l lega pentru a trage diverse lucruri, precum plugul sau altele asemenea (Num 19,2). În ebraică, acest cuvânt este de asemenea folosit în mod figurativ ca referință la unele legături, afecțiuni, supunerii, discipline, datorii sau ascultare (Lev 26,13). Ele de asemenea mai vorbesc și despre jugul legii, al poruncilor, al împărăției, al lui Dumnezeu. Însă vorbesc și despre libertate și viață, de supunerea față de Dumnezeu. În Noul Testament cuvântul jug este folosit pentru a indica slujirea (Mt 11,20.30).
Isus ne invită să venim la el fiindcă jugul său este ușor, iar povara sa este ușoară. Iar asta fiindcă el ne oferă o nouă împărăție a dreptății, păcii și bucuriei. În împărăția sa păcatele nu doar că vor fi iertate ci vor fi înlăturate iar viața veșnică se va revărsa asupra tuturor cetățenilor ei. Aceasta nu este o împărăție politică ci una spirituală. Jugul împărăției lui Cristos, domnia sa blândă și modul de viață, ne eliberează de povara vinei și de opresiunea păcatului și de dorințele dăunătoare.
De aceea va trebui să acceptăm invitația lui Isus de a veni la el, de a lua o pauză de o cafea cu el, de a ne reîmprospăta spiritual cu el sau de a lua o gustare cu el, mai ales dacă suntem împovărați și simțim că viața e destul de grea. A accepta această invitație nu înseamnă că noi nu vom mai avea dificultăți și încercări. Însă Isus dă un sens la toate tipurile de poveri pe care le purtăm, îndrumându-ne și ajutându-ne. Cu el vom putea înfrunta orice provocare fiindcă el este de partea noastră și ne dă putere, dă noi direcții vieții noastre și consolare pentru toate tipurile de poveri. Nu trebuie să respingem niciodată invitația sa fiindcă el ne poate înțelege și a avut deja parte de experiența a ceea ce noi trecem prin această viață, Conciliul al doilea din Vatican ne amintește acest adevăr, prin întrupare, însuși Fiul lui Dumnezeu s-a unit, într-un fel, cu orice om. A lucrat cu mâini omenești, a gândit cu minte omenească, a voit cu voință omenească, a iubit cu inimă omenească (Gaudium et Spes 22).
Acest cuvânt de invitație al lui Isus este un mesaj minunat pentru fiecare dintre noi în timpul acestui advent mai ales că mulți dintre noi sunt ocupați cu lucruri ne-esențiale în viață și inventează scheme numeroase pentru a-și ocupa mințile. Am dat de o poveste despre un înger al satanei care la întrebat pe Satan ce să facă cu ființele umane pentru a le fura timpul cu Dumnezeu. Satana a răspuns, Ispitește-i să cheltuie, cheltuie, cheltuia iar apoi să împrumute, împrumute, împrumute. Convinge soțiile să meargă la muncă și soții să lucreze 6-7 zile pe săptămână și 10-12 ore pe zi, pentru ca să își permită modul de trai dorit. Nu îi lăsa să petreacă timp cu copii lor. Iar odată cu ruperea familiilor, imediat, casele lor nu vor mai oferi escapade de presiunea muncii.
De aceea, în încheiere vă invit să nu uităm că e bine și înțelept să ne oprim pentru un moment și să petrecem timp cu Domnul și să avem revigorări spirituale cu el. Iar apoi să ne întrebăm pe noi înșine, care este atitudinea mea față de greutăți? Amin