Search
Close this search box.

25 ianuarie – Convertirea Sfântului Apostol Paul – 2

Mc 16,15-18

Trimiterea apostolilor în misiune

Astăzi celebrăm Convertirea sfântului apostol Paul. Sfântul Paul s-a născut ca Saul din Tars, capitala Ciliciei, din Turcia de astăzi, în anul 3  și l-a întâlnit pe Cristos pe drumul spre Damasc care l-a și schimbat pentru totdeauna. Această convertire a sfântul Paul pe când se afla pe drumul spre Damasc a fost una dintre cele mai mișcătoare miracole din istoria Bisericii primare. Ne arată cum credința vine de la harul lui Dumnezeu și de la cooperarea liberă a omului. Astfel, din persecutor (Saul), el a fost transformat în cel mai zelos și curajos apostol (Paul).

Saul, în primul rând, a fost un persecutor al creștinilor. El îi ura și persecuta pe creștini ca fiind eretici, ba chiar a și asistat la uciderea sfântului Ștefan, proto-martirul Bisericii. Pe drumul său spre Damasc pentru a aresta un alt grup de creștini, sunt sigur că a fost un har pur și simplu cel care l-a dat jos la pământ de pe cal, după care a fost orbit de o lumină cerească și i s-a oferit mesajul că prin persecutarea creștinilor el de fapt îl persecută pe Cristos. O voce a auzit cum i-a spus, Saul, Saul, de ce mă persecuți? (v.7), iar Saul a răspuns, «Cine ești, Doamne?» (v.8) iar voce i-a spus, Eu sunt Isus Nazarineanul, pe care tu îl persecuți (v.8). Cu alte cuvinte, Cristos se identifică pe sine însuși cu cei care îl urmează și doar cu ei până la sfârșitul lumii. Experiența a avut un efect spiritual cu adevărat profund asupra lui, ceea ce a dus la convertirea sa la creștinism. A fost botezat apoi, și-a schimbat numele în Paul pentru a putea reflecta mai bine noua sa persoană după care a și început să călătorească și să predice.

Când auzim cuvântul convertire de obicei ne gândim la un mare păcătos care își abandonează modul de viață păcătos și devine o persoană bună. Cineva spusese că de fapt, sfântul Paul nu era deloc o persoană rea. Pe când îi persecuta pe primi creștini, el a făcut-o dintr-un mare zel față de Dumnezeu și față de religia sa. El a făcut-o fiindcă încă nu îl cunoștea pe Cristos. Acest Cristos pe care nu îl cunoștea nu venise pentru a aboli religia sa iudaică sau să o distrugă ci a adus o perspectivă mai profundă și mai completă asupra a cine e Dumnezeu.

Din perspectivă creștină, convertirea este de fapt descoperirea unei persoane a cărui nume este Isus Cristos, Mântuitorul nostru și dătătorul vieților noastre. Asta e ceea ce s-a întâmplat cu sfântul Paul. Odată ce a descoperit iubirea sa pentru Isus în viața sa el s-a și dedicat pe sine însuși complet proclamării acelei iubirii tuturor celor care îl ascultau.

De asemenea, conform Manualului Biblic de buzunar, editat de Walter A. Elwell, convertirea este actul decisiv prin care un păcătos se întoarce de la păcat la căința adevărată și acceptă mântuirea pe care o oferă Cristos. Imaginea folosită la convertire e cea de întoarcere. O persoană merge pe drum și realizează că el sau ea se află pe calea greșită. Realizează că nu vor ajunge niciodată la destinație dacă continuă în acea direcție. Așa că persoana se „întoarce” sau „se convertește”. Încetează să mai meargă în direcția greșită și începe să meargă în cea corectă. Convertirea schimbă direcția cursului vieții omului de la calea greșită la cea corectăm, la calea pe care o dorește Dumnezeu.

Însă asupra lucrului la care va trebui să fim atenți e faptul că nu trebuie să credem că convertirea e doar pentru cei care nu sunt creștini. Fiindcă cu toți avem nevoie de convertire. De fapt, noi creștini suntem cei care avem nevoie de convertire mai mult decât oricare alt creștin, mai ales dacă suntem serioși când spunem că în Biserică găsim plinătatea revelației lui Isus. Însă uităm faptul că Cristos, și nu discipoli săi, nici măcar apostoli săi, a fost cel care a fondat Biserica. Asta dacă credem că Cristos a declarat intenția sa de fondare a Bisericii, prin instituirea unei autorități vii când i-a spus lui Simon Petru, Tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica mea, și puterile iadului nu o vor birui. Această convertire este o datorie care niciodată nu va ajunge la un sfârșit până când nu își va atinge destinul final. Mereu va trebui să ne întoarcem de la păcat pentru a crește mai mult în cunoașterea noastră și a iubirii față de Cristos. Amin

Alte opțiuni: 01, 02, 03, 04,

Facebook
Twitter
LinkedIn
WhatsApp
Email

Articole asemanatoare

//
Daca aveți vreo întrebare trimiteți-mi mesaj aici și va voi răspunde imediat!
Cu ce va pot ajuta?