Iob 7,1-4.6-7
1Cor 9,16-19.22-23
Mc 1,29-39
Cristos ne eliberează și ne cheamă să îi slujim pe ceilalți în mod liber
Astăzi suntem invitați să aducem cinste și preamărire lui Cristos care mereu face numai lucruri bune. Iar în evanghelia de astăzi vom vedea cum el și apostoli săi și-au dus la împlinire misiunea ca pe o responsabilitate și nu ca pe o plată. Prin urmare, Cristos ne eliberează și ne cheamă să îi slujim pe ceilalți în mod liber.
Într-o bună zi, după terminarea sfintei Liturghii, un bărbat tânăr și soția lui împreună cu fiul lor au mers la preot, l-au luat de mână, l-au privit în față și i-au spus, Părinte, astăzi m-ați atins și m-ați vindecat! Inițial preot se rușinase și i-a întrebat, Ce v-am făcut mai exact? În timp ce preotul stătea și aștepta un răspuns a observat că toți trei erau în lacrimi, iar bărbatul i-a spus: Timp de șapte ani, nu am fost atins de nici o predică. Părinte, mi-ați schimbat viața astăzi. Într-un final preotul i-a spus, Nu eu am fost cel care te-a atins și vindecat, ci Isus. Toți trei l-au privit direct și au spus la unison, Da, dar el s-a folosit de tine pentru a face aceasta. Iar preotul a spus Desigur. După care i-a încurajat, s-a rugat pentru ei înainte ca ei să plece plin de bucurie. Isus încă ne atinge și ne vindecă chiar și în ziua de astăzi. Ceea ce a făcut în zilele apostolilor, el continuă să facă și în timpul nostru, fiindcă el este începutul și sfârșitul (Ap 22,13), același ieri, astăzi și pentru totdeauna (Evr 13,8).
Prima lectură de astăzi ne prezintă problema lui Iob, a unui slujitor al lui Dumnezeu nevinovat și credincios. În loc să ne lase o imagine a suferinței și a mizeriei, istoria lui Iob ar trebui să ne înalțe speranța și încrederea în puterea mântuitoare a lui Dumnezeu.
Credința lui Iob a fost puternic pusă la încercare de cel rău. A pierdut totul. Ca om, Iob s-a plâns după cum face și fiecare dintre noi, Dacă mă culc, îmi spun: «Când mă voi ridica?» Dar noaptea se lungeşte…. Aminteşte-ţi că zilele mele sunt o suflare şi ochii mei nu se vor mai întoarce să vadă binele!”. Însă, spre mai marea glorie a lui Dumnezeu, Iob tot nu și-a pierdut credința în Dumnezeu.
Cazul lui Iob ne reamintește de lupta noastră de zi cu zi cu problemele vieții. Dar mai presus de toate, ne reamintește, de ceea ce uneori pare a f o imensă tăcere sau absență a lui Dumnezeu din viețile noastre. Acestea sunt momente teribile ce ne fac să ne adresăm întrebări precum, Doamne unde ești? De ce eu? Cu ce am greșit? Dumnezeu mereu răspunde la aceste întrebări la timpul lor.
În cea de-a doua lectură, Paul își exprimă disponibilitatea de a predica evanghelia. Și l-am auzit cum a spus Vai mie dacă nu vestesc evanghelia! Istoria lui e cea a unui om care a supraviețuit unei boli, și și-a dedicat viața ajutorării celorlalți pacienți. Iar el, asemenea unui doctor care a descoperit un vaccin pentru o anumită boală a promis că o va oferi în mod liber și fără plată tuturor.
Apostolul Paul a fost bolnav spiritual până în acel moment în care a avut providențiala întâlnire cu Cristos. Această întâlnire i-a transformat viața și i-a întărit credința. Motiv pentru care s-a dedicat pe sine însuși predicării veștii cele bune. Aceasta este mărturia lui, …Căci, deşi sunt liber faţă de toţi, m-am făcut sclavul tuturor ca să-i câştig pe cât mai mulţi….Toate le fac pentru evanghelie, ca să am şi eu parte de ea. Astfel, Paul în loc să o vadă ca pe o plată el a văzut-o ca pe o responsabilitate spre mântuirea celorlalți. El a fost un predicator complet, care era mereu înfometat de convertirea a cât mai multe suflete pentru Cristos.
În textul evangheliei de astăzi am văzut cum Isus fără oboseala mergea și învăța, vindeca, elibera și întărea oameni. Printre aceștia și soacra lui Petru. De asemenea, Isus și-a văzut propria slujire ca pe o responsabilitate și nu ca pe o plată. De aceea, mai presus de toate el era înflăcărat de aceasta dar mai ales de binele oamenilor.
Asemenea lui Isus și lui Paul, și noi trebuie să ne vedem chemarea și misiunea ca pe o responsabilitate și nu ca pe o plată câștigată sau pentru recompense lumești. Plata sau recompensele nu se referă doar la bani sau lucruri materiale. Ci și la căutarea deliberată a laudei pentru munca și misiunea săvârșită. Dacă facem astfel, atunci deja ne-am obținut plata. De aceea, ori de câte ori atragem atenție nedorită asupra noastră pentru munca pe care o facem, atunci va trebui să știm că ea devine automat și o modalitate de a câștiga plata pentru ceea ce ar trebui să fie doar o responsabilitate.
Puterea lui Isus este aceiași și astăzi. El este gata să îi vindece pe cei care vin la el în credință. El este gata dă aibă o întâlnire ce schimbă întreaga viață cu cei care sunt gata să se apropie de el cu umilință. Prin urmare, va trebui să îl lăudăm pe Domnul care îi vindecă pe cei cu inima zdrobită. Amin
