Is 52,7-10
Evr 1,1-6
In 1,1-18
Iubirea lui Dumnezeu față de noi nu e din această lume!
Astăzi este o zi cu adevărat minunată fiindcă simțim mai mult ca niciodată iubirea lui Dumnezeu față de noi. Cine și-ar fi putut imagina vreodată, chiar și în cele mai nebune vise, că Dumnezeu care a făcut întregul univers și ține totul unit ne-ar putea iubi atât de mult încât ar putea deveni chiar unul ca noi prin Fiul său Isus? Iubirea lui Dumnezeu pentru noi, am putea spune, e destul de nebună și nu are nici un sens. Nu vom putea niciodată să înțelegem cum trebuie sau cum să cuprindem ceea ce face iubirea lui Dumnezeu pentru noi fiindcă ea nu e din lumea aceasta. Astăzi suntem plin de bucurie fiindcă am ajuns să celebrăm ceea ce nu e din această lume, adică iubirea lui Dumnezeu pentru noi, care a devenit o parte a acestei lumii în momentul în care Isus s-a născut la Betleem.
Însă ce spune asta despre noi, despre tine? Înseamnă că Dumnezeu știe că tu nu ești din lumea aceasta deși ești o parte a ei! Lumea poate că te va trânti la pământ, alți poate că te vor face una cu pământul, tu poate că vei cădea la pământ însă nu acesta e modul în care Dumnezeu privește la tine. Dumnezeu dorește să ne ridice pentru ca noi să vedem ca ne aparținând lumii acesteia. Din nou și din nou îl putem vedea pe Isus cum i-a oameni de mână și îi ajută. El a luat-o pe acea fetiță de mă, pe care toți credeau că a murit iar ea s-a ridicat (Mt 9,25?; Mc 5,41-42; Lc 8,54-55), el a luat-o pe soacra lui Petru de mână iar ea s-a ridicat iar febra a lăsat-o (Mc 1,31), el l-a luat pe acel om orb de mână și l-a condus în afara satului unde l-a vindecat (Mt 8,22-25). Acesta e planul lui Dumnezeu și pentru noi. Isus este capabil să ne i-a de mână și să ne ridice din lumea în care ne aflăm în lumea în care se află el. Isus, lumina lui Dumnezeu, dorește să ne lumineze pe toți, pentru a ne arăta ceea ce Dumnezeu gândește despre noi, ceea ce contează cu adevărat.
Acesta e darul Crăciunului. Există numai un singur cadou de Crăciun despre care merită să vorbim cu adevărat, darul pe care Dumnezeu ni l-a dat în Cristos. Darul de Crăciun pentru noi toți este Isus. Isus nu va intra cu forța în viețile noastre, ci ține de noi să ne deschidem pentru a-l primi pe Isus.
În Betleem am văzut cum nu a existat nici un loc pentru Isus, Maria și Iosif în han, în acel prim Crăciun (Lc 2,6). Așa că întrebarea e, facem noi loc pentru Isus, Maria și Iosif în hanul inimii noastre de acest Crăciun? Isus te poate lua de mână pentru a te ridica din lumea aceasta în lumea sa. Însă ne vom deschide noi inimile mai mult lui Isus pentru a-i permite să ne ridice la ceea ce Dumnezeu a plănuit ca noi să fim? Vom face noi loc în hanul inimii noastre pentru Isus de acest Crăciun și în fiecare zi a vieții noastre?
Există un singur verset în cartea profetului Isaia care, timp de multe secole înainte de Cristos, a dus la inspirația atâtor de multe scene ale nașterii în care vedem animale în jurul ieslei lui Isus. Profetul Isaia spusese: Boul îşi cunoaşte proprietarul şi măgarul ieslea stăpânului său; Israel, însă, nu cunoaște, poporul meu nu înțelege” (Is 1,3).
Datorită acestui verset al profetului Isaia, fiecare scenă a nașterii Domnului are în componența ei un bou și un măgar. Iar dacă stăm să îl analizăm îl vom găsi destul de înfricoșător. Boul își cunoaște stăpânul, măgarul știe de unde să își ia mâncarea însă poporul ales al lui Dumnezeu, Israel, din timpul profetului Isaia și la multe secole înainte de Cristos, nu îl cunoșteau pe Dumnezeu și nu înțelegeau căile lui Dumnezeu.
Dumnezeu a rezolvat aceasta câteva secole mai târziu în momentul în care a devenit asemenea nouă în Isus pentru ca noi să putem să îl cunoaștem și să îl înțelegem pe Dumnezeu. Ce ar fi putut face Dumnezeu mai mult pentru noi? Dumnezeu ne-a dat cel mai mare dar dintre toate în acel prim Crăciun, pe Fiul său Isus. Însă Isus ne invită pe fiecare dintre noi să îi oferim un dar în schimb, darul inimii noastre, darul unui loc pentru el în hanul inimii noastre și nu doar de acest Crăciun sau Paște, ci în fiecare zi, dar mai ales de a-l adora și cinsti la sfânta Liturghie din fiecare Duminică. Cât de teribil a fost ca cu câteva secole înainte de Cristos, ca profetul Isaia să se plângă că până și boul își cunoaște stăpânul iar măgarul locul de unde să își ia mâncarea, iar oameni timpului său să nu îl cunoască pe Dumnezeu. Oare ne dăm noi seama cu adevărat tot ceea ce a făcut Isus pentru noi? Oare putem noi face ceva pentru Isus, să îl cunoaștem pe Isus ca pe cel mai bun prieten al nostru, să ne deschidem inima lui și să îl urmăm în fiecare zi a vieții noastre?
Și asta nu e tot. Noi suntem pe deplin oameni doar atunci când ne întoarcem la Dumnezeu, la Isus, pentru a-i permite să ne ridice la cine trebuie să fim noi cu adevărat. Dacă noi nu ne înțelegem sau nu ne vedem așa cum o face Dumnezeu, dacă noi ne vedem doar așa cum ne vede lumea ca fiind departe de Dumnezeu atunci suntem triști. Există doar un singur mod de a trăi, de a trăi prin urmarea lui Isus zi de zi, săptămână de săptămână, în fiecare Duminică, fiindcă dorința de Dumnezeu se află deja în noi. Singurul mod prin care putem fi pe deplin fericiți și plini de succes este de a face loc în hanul inimii noastre zi de zi pentru Isus. După cum a spus și îngerul păstorașilor, vi s-a născut Mântuitorul, care este Cristos Domnul (Lc 2,11). Isus este singurul nostru Mântuitor. Dacă noi nu îl urmăm pe Isus ca Mântuitor al nostru atunci suntem pierduți fiindcă numai Isus este calea spre Tatăl, calea spre cer, și doar Isus ne poate mântui.
Așa că întrebarea e, facem noi loc pentru Isus, Maria și Iosif în hanul inimii noastre de acest Crăciun? Dumnezeu știe că noi nu suntem din această lume și dorește ca noi să îi permitem Fiului său Isus să ne ia de mână și să ne ridice din această lume în lumea sa. Dumnezeu ne-a dat cel mai mare dar dintre toate în acel prim Crăciun, Fiul său Isus. Isus ne așteaptă ca noi să îi dăm un dar la schimb, darul inimii noastre, darul unul loc în hanul inimii noastre pentru el și nu doar de acest Crăciun sau Paște ci în fiecare zi. Putem noi face oare ceva pentru Isus? Da, să ne deschidem inimile lui Isus! Amin