Gen 1,1-2,2
Rom 6,3-11
Lc 24,1-12
Cristos a înviat! Noaptea va fi luminată ca ziua!
Cristos a înviat! Suntem plini de bucurie că celebrăm în această noapte preasfântă învierea lui Isus. E una dinte cele mai binecuvântate nopți din întregul an și cea mai binecuvântată celebrare dintre toate. Bucuria acestei nopți e cuprinsă și în Exultet sau în acel minunat Preconiu Pascal, cântare ce a avut loc imediat după procesiunea luminii și a flăcării sfinte de Paște. Această cântare ne amintește de binecuvântarea acestei nopții în care Cristos a înviat!
Aceasta este noaptea care acum, in toată lumea, ii aduce din nou la har….
Aceasta este noaptea in care Cristos, rupand lanţurile morţii,…
Da, cu adevărat fericită noapte, numai ţie ţi s-a dat să cunoşti ora
in care Isus Cristos a inviat din morţi…
Poporul evreu a fost salvat atunci când sângele mielului pascal a stropit ușorii caselor lor însă aceasta a fost doar o pregătire pentru Cristos, adevăratul miel pascal care ne-a răscumpărat cu sângele său și a cărui sânge ne-a consacrat casele noastre. Păcatul lui Adam a fost o fericită vină fiindcă ni l-a dobândit pe Cristos, răscumpărătorul nostru.
O, păcat al lui Adam, datorită ţie a murit Cristos,
care te-a nimicit şi ne-a adus mantuirea!…
Aceasta este noaptea despre care stă scris:
„Noaptea va fi luminată ca ziua;…
Am avut ocazia să auzim o minunată selecție de lecturi din Vechiul Testament care au scos în evidență opera mântuitoare a lui Dumnezeu pentru strămoși noștri spirituali evrei. În prima lectură (Gen 1,1-2,2) am auzit despre modul în care Dumnezeu a creat lumea și cum totul era bun după care a creat omenirea ca culme a întregii sale creații fiindcă omenirea a făcut făcută după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Cartea Genezei ne spune că Dumnezeu a început să creeze în prima zi a săptămânii. Acest lucru a avut loc ca pregătire pentru un al fapt și mai minunat al unei noi creații care a avut loc tot în prima zi a săptămânii, atunci când femeile au mers la mormântul lui Isus unde un înger le-a spus că Isus a înviat. Dumnezeu a creat lumea și totul a fost minunat însă recrearea noastră din nou sau mântuirea noastră în prima zi a săptămânii prin Cristos este un lucru și mai minunat.
Am auzit apoi despre modul în care poporul evreu a scăpat din sclavia Egiptului (Ex 14,15-15,1). Dumnezeu i-a mântuit din sclavie și opresiunea și i-a dus într-un ținut nou. Și aceasta a fost tot ca pregătire pentru o operă și mai mare, a mântuirii pe care Dumnezeu a făcut-o pentru noi în Cristos și pe care noi o primim prin botez. Exodul prin mare și scăparea din sclavie ne pregătește pentru propriul nostru exod din păcatul original prin botez. Evrei au rătăcit timp de 40 de ani în deșert pentru a putea intra într-un final în țara Canaan. Și noi rătăcim timp de mulți ani prin viață cu speranța că și noi intra în țara promisă a cerului. Ceea ce a făcut Dumnezeu pentru evrei a fost minunat însă ceea ce Dumnezeu a făcut pentru noi în Cristos, care ne-a dobândit botezul este și mai minunat.
Am avut ocazia apoi să auzim lectura din cartea profetului Isaia în care am văzut cum Dumnezeu oferă lucruri bune în mod gratuit și cum ne-a promis că va reînnoi alianța făcută cu David (Is 55,1-11). Isus este Fiul lui David care a făcut o Alianță nouă cu noi promisă de atât de multe ori prin mulți alți profeți ai Vechiului Testament. Cu bucurie noi luăm apele harului și mântuiri de la fântâna Isus prin botez și prin toate celelalte sacramente.
Lectura din Noul Testament din scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani ne explică harul pe care noi l-am primit prin botez. Suntem schimbați cu desăvârșire. Apostolul Paul ne spune că atunci când noi am fost botezați noi am intrat în mormânt cu Isus pentru ca să ne alăturăm lui în moarte doar pentru ca să putem învia glorios cu el din mormânt. Cu alte cuvinte, atunci când suntem botezați noi lăsăm păcatul în urmă pentru a trăi o viață nouă cu Isus. Apostolul Paul ne urgentează să luăm în considerare moartea pentru păcat doar pentru a trăi pentru Cristos. Prin urmare, în această noapte preasfântă noi ar trebui să ne angajăm din nou să abandonăm păcatul pentru a trăi în harul lui Cristos prin reînnoirea promisiunilor de la botez pe care o vom face în curând. Ne vom reînnoi promisiunile de la botez ținând fiecare în mâini lumânarea aprinsă de la lumina lumânării Pascale care la rândul ei a fost aprinsă de la focul Pascal, simbol al lui Cristos înviat. Ați văzut la începutul acestei celebrări sfinte cum preotul a trasat pe lumânare pascală prima și ultima literă din alfabetul grecesc, Alfa și Omega. Prin aceasta se dorește să se transmită faptul că Cristos este primul și ultimul dar mai ales totul în viața noastră. Cristos este totul pentru noi. Apoi ați auzit preotul cum a rostit o altă rugăciune în timp ce introducea cinci bobițe de incens în lumânare, bobițe care simbolizează cele cinci răni ale lui Isus. Atunci când noi am fost botezați, lumânarea Pascală a fost aprinsă lângă noi pentru a-l simboliza pe Cristos care stă lângă noi, iar în această noapte din nou noi ne vom reînnoi promisiunile baptismale cu lumânările noastre aprinse la lumânarea Pascală.
Ultima noastră lectură de astăzi a fost din Evanghelie. Femeile s-au dus la mormânt pentru a unge trupul lui Isus din moment ce ele nu au avut destul timp să o facă cum trebuie în seara de Vineri ce fusese de fapt ajunul de Sabat, din moment ce Sabatul la evrei începea cu apusul soarelui zilei precedente. Îngerul l-a spus femeilor să transmită un mesaj celorlalți discipoli. Că Isus a înviat. Apostoli și discipoli l-au văzut pe Cristos înviat de multe ori după aceasta. Începând de mâine, cu Duminica Pascală, prima lectură din fiecare Duminică și sfântă Liturghie zilnică tocmai până la sărbătoarea Rusaliilor, vor fi luate din Faptele Apostolilor. Această carte ne spune destul de clar că după ce Isus a înviat și s-a înălțat la ceruri el tot a rămas cu Biserica sa. Isus a continuat să fie cu Biserica și să o îndrume din ceruri. Ori de câte ori suferim să ne amintim că Cristos este prezent. Cristos este la fel de prezent cu noi în această noapte după cum a fost și cu Biserica primară. Cei doi discipoli de pe drumul spre Emmaus au aflat pe propria piele că Cristos este prezent ori de câte ori noi citim și proclamăm sfânta Scriptură și atunci când pâinea este frântă și împărtășită. În timpul ultimei sale cine Isus a spus, Faceți aceasta în amintirea mea. Cristos continuă să fie prezent cu noi atunci când ne adunăm să ascultăm sfântă Scriptură și când pâine este frântă și împărtășită, după cum el însuși ne-a poruncit la ultima sa cină. Ori de câte ori dorim să îl întâlnim pe Isus tot ce va trebui să facem e să ne amintim că el este prezent cu noi la fiecare sfântă Liturghie ,și după cum a spus și pe drumul spre Emmaus, și atunci când sfânta Scriptură este proclamată și explicată dar mai ales când pâinea este frântă și împărtășită. Ori de câte ori simțim că suntem pe cruce cu Cristos, tot ce va trebui să facem e să ne amintim că Cristos înviat este prezent pretutindeni. Cristos a înviat!
Aceasta este noaptea care acum, in toată lumea, ii aduce din nou la har….
Aceasta este noaptea in care Cristos, rupand lanţurile morţii,…
Da, cu adevărat fericită noapte, numai ţie ţi s-a dat să cunoşti ora
in care Isus Cristos a inviat din morţi…
O, păcat al lui Adam, datorită ţie a murit Cristos,
care te-a nimicit şi ne-a adus mantuirea!…
Aceasta este noaptea despre care stă scris:
„Noaptea va fi luminată ca ziua;… Amin
