In 6, 1-15
Înmulțirea pâinilor
Cu un secol în urmă, doi bărbați se aflau într-un tren în Franța. Cel mai în vârstă citea povestea din Biblie referitoare la înmulțirea pâinilor, pe care am auzit-o și noi astăzi. Observând aceasta, cel tânăr a spus: Scuzați-mă, domnule, dar credeți cu adevărat ceea ce citiți acolo?
Da, a spus cel învârstă, tu nu crezi? Nu, a spus cel tânăr. Sunt un om de știință iar acea poveste este contrară tuturor legilor științei.
În acel moment trenul a încetinit. Aceasta este stația mea, a spus cel tânăr. Mi-a făcut plăcere să vorbesc cu dumneavoastră, Domnule… Pasteur, a spus cel bătrân, Louis Pasteur. El a fost unul dintre cei mai mari oameni de știință ai lumii.

În primul rând, oamenilor le era foame după cuvântul lui Dumnezeu. Evanghelia de astăzi ne spune că un număr mare de oameni s-au adunat împreună ca să-l audă pe Isus fiindcă le era foame de Cuvântul vieții al lui Dumnezeu care îi putea hrăni spiritual. Oamenilor le place prezența lui Isus, îl ascultă cu nerăbdare și cu intensitate cuvântul. Însă la final, ei tot mai simțeau chinurile foamei asemenea oricărei ființe umane. Iar Isus a observat această foame.
Acum să mergem la a doua foame, care e foamea după mâncarea materială. Mâncarea este hrana noastră de bază, fiindcă cu toți mâncăm și nu putem exista fără mâncare. Acesta este motivul pentru care discipoli săi doreau ca oameni să fie trimiși acasă la sfârșitul zilei, fiindcă nu aveau resursele de hrană pentru ei, ba chiar se plângeau pe cât de mulți bani vor cheltui în hrănirea unei mulțimi atât de mari. Însă Isus i-a puținul pe care îl aveau, adică cele cinci pâini și cei doi pești, îi mulțumește lui Dumnezeu și le împarte tuturor până ce foamea le-a fost potolită.
După cum vedeți, această înmulțire a pâinilor nu este magie ci o înmulțire a oamenilor generoși, fiindcă Isus vrea ca noi să participăm și să ne implicăm prin a da ceea ce putem, conform propriei noastre capacități urmând ca el să facă restul. În acest sens, miracolele se întâmplă cu adevărat când suntem dispuși să împărțim și să ne implicăm. Iar Isus vede prin inimile oamenilor dacă sunt generoși. Toate acestea au început de la generozitatea băiatului, după care Isus a binecuvântat oferta băiatului și a împărțit-o oamenilor. Mulțimea vede ceea ce Isus a făcut și se simt inspirați să facă și ei la fel. Ei își i-au proviziile pe care în mod normal le i-au în călătoriile lungi și o împarte cu ceilalți până ce sunt mulțumiți cu toți.
Însă ei au pierdut scopul miracolului lui Isus care se îndreaptă spre o altă realitate care va satisface atât foamea lor fizică cât și foamea lor de Dumnezeu dar mai ales foamea după pâinea vieții, care este trupul lui Cristos. Cartea Deuteronomului și a Înțelepciunii ne explică că adevărata hrană vine de la fiecare cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.
Însă ceea ce e cel mai important este ca în neputința noastră, să ne punem viețile în mâinile lui Dumnezeu. El ne acceptă și ne binecuvântează dincolo de cele mai mari așteptări ale noastre. Amin
