Sf. Ioan M. Vianney, pr. **
Culoare: alb
Psaltire: P
Liturghie proprie,
prefaţă pentru sfinți
Ez 3,16-21
Ps 116
Mt 9,35-10,1
Ant. la intrare Cf. Ps 131,9
Preoţii tăi, Doamne, să se îmbrace în dreptate şi credincioşii tăi să tresalte de bucurie
Rugăciunea Zilei
Dumnezeule atotputernic şi îndurător, care l-ai făcut pe sfântul Ioan Maria Vianney, preot minunat, plin de râvnă în slujirea poporului tău, fă-ne, te rugăm, ca, prin exemplul şi prin mijlocirea lui, să-i atragem pe fraţii noştri la Cristos prin iubire şi să putem dobândi împreună cu ei mărirea veşnică. Prin Domnul nostru Isus Cristos.
LECTURA I
Te pun paznic al casei lui Israel.
Citire din cartea profetului Ezechiel 3,16-21
După șapte zile, cuvântul Domnului a fost către mine: 17„Fiul omului, te-am pus străjer pentru casa lui Israel. Ascultă cuvântul din gura mea și atenționează-i din partea mea! 18Când eu îi voi spune celui nelegiuit: «Vei muri», iar tu nu-1 vei atenționa și nu vei vorbi, ca să-1 atenționezi cu privire la calea lui cea nelegiuită, ca să trăiască, el, cel nelegiuit, va muri din cauza nelegiuirii sale, iar eu voi cere cont pentru sângele lui de la tine. 19Dar dacă tu îl vei atenționa pe cel nelegiuit, iar el nu se va întoarce de la nelegiuirea lui și de la calea lui cea nelegiuită, el va muri din cauza nelegiuirii sale, dar tu îți vei salva sufletul. 20Dacă un drept se abate de la dreptatea lui și va face nedreptate, eu voi pune o capcană înaintea lui și el va muri, căci tu nu l-ai atenționat cu privire la păcatul lui: va muri și nu se va mai aminti dreptatea pe care a făcut-o, iar eu voi cere cont pentru sângele lui de la tine. 21Dar dacă tu îl vei atenționa pe cel drept să nu păcătuiască și el, cel drept, nu va păcătui, va trăi pentru că s-a lăsat atenționat, iar tu îți vei salva sufletul”.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 116(117),1.2 (R: Mc 16,15)
R.: Mergeți în lumea întreagă
și predicați evanghelia!
1Lăudați-1 pe Domnul, toate neamurile,
preamăriți-1, toate popoarele! R.
2Căci mare este îndurarea lui asupra noastră
și adevărul Domnului rămâne în veci. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Lc 4,18abc
(Aleluia) Duhul Domnului este asupra mea: pentru aceasta m-a uns, să duc săracilor vestea cea bună; m-a trimis să proclam celor captivi eliberarea. (Aleluia)
EVANGHELIA
Văzând mulțimile, i s-a făcut milă de ele.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 9,35-10,1
În acel timp, Isus străbătea toate cetățile si satele, învățând în sinagogile lor, predicând evanghelia împărăției și vindecând orice boală și orice neputință. 36Văzând mulțimile, i s-a făcut milă de ele, 37căci erau istovite și părăsite, ca niște oi care nu au păstor. Atunci le-a spus discipolilor săi: „Secerișul este mare, însă lucrătorii sunt puțini. 38Rugați-1 deci pe Domnul secerișului să trimită lucrători la secerișul lui!” 10,1Chemându-i pe cei doisprezece discipoli ai săi, le-a dat putere asupra duhurilor necurate, ca să le alunge și să vindece orice boală și orice neputință.
Cuvântul Domnului
RUGĂCIUNEA CREDINCIOȘILOR
Fraților preaiubiți, mărturisirea de credință a lui Petru în Isus, Fiul Dumnezeului cel viu, este o invitație pentru fiecare dintre noi de a ne aprofunda credință în același Isus. Să spunem împreună:
R. Ascultă-ne Doamne!
- Ne rugăm ca cei care par să își fi abandonat credința în Dumnezeu, ori sau revoltat împotriva înțelepciunii lui Dumnezeu, sau se împotrivesc îndrumării Duhului Sfânt, să se întoarcă la Dumnezeul cel milostiv și iubitor. R.
- Ne rugăm noi să vedem în străduința lui Petru de a avea o credință și de a evita orice povară a crucii, să vedem ajutorul de care avem nevoie pentru a-l căuta mereu pe Cristos. R.
- Ne rugăm ca noi să recunoaștem adevăratele comori din viețile noastre, nu ceea ce avem sau putem face, ci credința noastră și oameni pe care îi întâlnim zi de zi, mai ales cei care sunt săraci sau împovărați. R.
- Ne rugăm pentru ca persoanele tinere să fie mai conștiente de vocația lor în a-l sluji pe Cristos ca preoți sau persoane consacrate, pentru ca astfel să poată depăși toate obstacolele, după cum a făcut Sfântul Ioan Vianney, și să persevereze cu curaj și speranță. R.
- Ne rugăm ca viața sfântului Ioan Vianney, să inspire preoți de astăzi să fie puternici și determinați în vocația lor de a conduce tineri la Isus. R.
- Ne rugăm ca toți răposați noștri, să vadă în ceruri strălucirea feței lui Dumnezeu. R.
Te iubesc, Dumnezeul meu, căci singura mea dorință este de a te iubi pe Tine până la ultima mea suflare.
Te iubesc, Dumnezeul meu plin de iubire infinită, și aș dori mai degrabă să mor iubindu-te decât să trăiesc fără iubirea ta.
Te iubesc, Doamne și singurul har pe care îl cer e de a te iubi pe tine veșnic. Amin
(Rugăciunea sfântului Ioan Vianney)
Asupra Darurilor
Ia aminte, Doamne, la darurile puse pe altar, în amintirea sfântului N. şi, după cum prin aceste sfinte taine i-ai dăruit lui cununa măririi veşnice, dă-ne, te rugăm, şi nouă iertare de păcate. Prin Cristos, Domnul nostru.
Ant. la Împărtăşanie Cf. Mt 24,46-47
Fericit slujitorul pe care Stăpânul, când va veni, îl va găsi veghind. Adevăr vă spun că îl va pune peste toate bunurile sale
După Împărtășanie
Dumnezeule atotputernic, te rugăm ca acest ospăţ ceresc să întărească şi să sporească puterea dăruită de sus tuturor acelora care celebrează sărbătoarea sfântului N., ca să păstrăm neatins darul credinţei şi să umblăm pe calea mântuirii arătată de el. Prin Cristos, Domnul nostru.
4 august – Sf. Ioan M. Vianney, pr. – 1
Mt 9,35-10,1
Introducere
Astăzi Biserica ne propune memoria Sfântului Ioan Maria Vianney, sfânt care a devenit model şi ideal nu numai pentru cei ce îndeplinesc oficiul sau misiunea de paroh, ci şi pentru toți cei care se bucură de marele dar al preoției.
Totodată, Biserica ne îndeamnă să îndreptăm rugăciuni fierbinți pentru toți slujitorii altarelor, îndemnându-i pe credincioși să stea alături de preoți cu iubirea şi rugăciunea lor, ca să crească focul iubirii pe care Isus a adus-o pe pământ şi să se mărească mereu numărul slujitorilor altarelor.
Predica
Aceasta este cea mai frumoasă datorie a noastră: să ne rugăm şi să iubim. Dacă ne rugăm şi iubim, iată, aceasta este fericirea pe pământ. Rugăciunea și numai rugăciunea ne unește cu Dumnezeu. Când cineva are o inimă curată şi unită cu Dumnezeu, este cuprins de o suavitate şi o plăcere îmbătătoare, este purificat de o lumină care se răspândește în mod misterios în jur”. Acest text luat, dintr-una din catehezele sfântului Ioan Maria Vianney pe care îl comemorăm astăzi.
Unul dintre mesagerii şi mărturisitorii iubirii pentru care Isus îl preamăreşte pe Tatăl este şi sfântul pe care Biserica îl comemorează astăzi, sfântul Ioan Maria Vianney. S-a născut la Dardilly, în apropiere de Lyon, în anul 1786, dintr-o familie de agricultori. Copilăria şi tinereţea şi-o petrece lucrând pământul şi păscând oile tatălui său. La vârsta de 17 ani îşi manifestă dorinţa de a deveni preot, însă întâmpină opoziţia tatălui său. Numai după doi ani de rugăminți şi insistențe tatăl avea să-şi dea consimțământul, iar Ioan ajutat de parohul din Ecully va intra în seminarul din Lyon. Simţea însă o imensă dificultate în a citi şi a învăţa o pagină de filozofie sau teologie şi pentru aceasta a fost eliminat. La insistenţele parohului însă, este reprimit, dar profesorii renunţă să-i mai pună întrebări. Cu toate acestea, tânărul cu o înfăţişare de ţăran simplu şi naiv nu se descurajează; ba chiar impresionează prin pietatea sa. Îşi impresionează episcopul care îl sfinţeşte preot în 1815, la vârsta de 29 ani. Confraţii săi îl caracterizează ca fiind un preot sfinţit din milă. Nu i se acordă dreptul de a spovedi şi primii trei ani de preoţie şi-i petrece alături de propriul paroh de la care învaţă austeritatea vieţii, mortificaţia şi sacrificiul.
După această perioadă de ucenicie este numit paroh de Ars, un sat de numai 230 de locuitori ce locuiau în case acoperite cu stuf şi care se întâlneau în cele patru cârciumi şi nicidecum la biserică. Timp de 42 de ani duce în acest cătun o existenţă stranie şi sfântă. Cu o viaţă austeră, ce avea să se desfăşoare între casa parohială, biserică şi casele enoriaşilor săi, Ioan Maria Vianney devine un fenomen ce atrage admiraţia sătenilor. Paradoxal, severitatea sa nu îndepărtează, dar atrage. După 10 ani întregul Ars este convertit, iar milogul care nu reuşise să înveţe nici măcar o declinare a limbii latine şi căruia i se interzisese să spovedească devine confesorul extraordinar care citeşte în suflete şi spre care oamenii aleargă din toate colţurile Franţei.
Prin viaţa sa simplă şi disponibilă, Ioan Maria Vianney este oglinda fidelă a modelului său, Cristos. El este într-adevăr un alter Christus. Caracterizat prin sărăcie şi umilinţă, Ioan are un suflet copilăresc, plin de credinţă şi pasiune pentru oameni. Întreaga viaţă a fost pradă mulţimilor slujindu-şi aproapele şi predicând dragostea de Dumnezeu. Ore în şir stătea în confesional împărţind Iubirea. Mulţimile veneau la Ars şi veneau nu numai atât pentru un om care făcea minuni sau prezicea viitorul, dar pentru un om a cărui viaţă a fost un neîntrerupt exemplu, o neîntreruptă mărturie. Un avocat din Paris, care venise să-l vadă, ne spune: „La Ars l-am văzut pe Dumnezeu într-un om”.
Lovit de boală, în urma mortificaţiilor sale şi a vieţii de slujire pe care a trăit-o, Ioan Maria Vianney moare la 4 august 1859 şi este canonizat de Papa Pius XI în anul 1925.
Ce am putea învăţa din viaţa acestui sfânt? Cu siguranţă foarte multe. Însă esenţialul ne-o spune chiar el: „Datoria omului şi cea mai frumoasă activitate a lui este să se roage şi să iubească. Dacă voi vă rugaţi şi-l iubiţi pe Dumnezeu şi pe oameni, iată, aceasta este fericirea omului pe pământ”. Amin
4 august – Sf. Ioan Maria Vianney – 3
Când sfântul Ioan Vianney, pe care îl comemorăm astăzi, a ajuns în micuțul sat Ars ca noul lor preot, acesta se asemăna cu oricare alt sat din Franța în fața noii revoluții franceze,...
4 august – Sf. Ioan Maria Vianney – 2
Văzând mulțimile i s-a făcut milă de ele. Această mențiune o vom auzi în textul evangheliei de astăzi...
4 august – Sf. Ioan Maria Vianney – 1
Aceasta este cea mai frumoasă datorie a noastră: să ne rugăm şi să iubim. Dacă ne rugăm şi iubim, iată, aceasta este fericirea pe pământ. Rugăciunea și numai rugăciunea ne unește cu Dumnezeu.