Lc 8,1-3
În pasajul evangheliei de astăzi, un grup de doisprezece oameni și câteva femei s-au alăturat lui Isus în misiunea de proclamare a veștii cele bune despre Împărăția lui Dumnezeu. Ei mergeau dintr-un sat în altul, odihnindu-se numai sub copaci pentru a se ascunde de soarele arzător al amiezii sau de a căuta adăpost în spatele rocilor atunci când vânturi puternice le apăreau în cale. Li se făcea foame și deveneau extrem de obosiți. Însă în ciuda a toate acestea, continuau să meargă alături de Isus. Iubirea lor față de el îi susținea.
În drumul nostru alături de Isus, nu vântul rece, sau soarele arzător sau ploaia grea sunt cele care ne împotmolesc. Ci puterea tentației, bunurile pe care le deținem și prestigiul sunt cele care ne stau împotrivă. Aceste tentații cu ușurință ne distrag atenția ajungând chiar până la a ne descuraja din a ne mai continua călătoria.
Să urmăm exemplul agricultorilor care muncesc neîncetat pentru a asigura o nevoie de bază necesară familiilor lor și anume, siguranța economică. Asemenea lor, să persistăm în călătoria noastră de a ne întări credința în mijlocul tentațiilor și a dificultăților. În același mod ca și apostoli și unele femei ce îl urmau pe Isus, să ne continuăm călătoria având la noi doar singurul lucru necesar. Dacă avem mâncare și îmbrăcăminte, atunci vom fi mulțumiți cu aceasta.
