Lc 6,27-38
Isus în evanghelia de astăzi ne învață să îi iubim pe cei care nu ne iubesc sau să îi iubim pe dușmani noștri și nu doar ca pe niște prieteni ai noștri. Dacă Isus ne spune să îi iubim până și pe dușmani, atunci pot spune că va fi nevoie de un tip anume de iubire, o iubire 
complet diferită. De fapt este acel tip de iubire specific nouă creștinilor. Asta e ceea ce ne face creștini, diferiți de ceilalți. Același tip de iubire a fost cea care a făcut-o pe Sfânta Elisabeta a Ungariei, pe care o comemorăm astăzi, să fie specială, să se dedice unei vieții totale de sărăcie înființând un spital în care ea însăși îi îngrijea pe cei bolnavi, să suporte umilințe incredibile pe care le suporta cu o enormă bunăvoință și iubire.
Ce ne face diferiți, pe noi creștini, de oricare altă religie? Este modul în care îi tratăm pe ceilalți, nu așa cum merită, ci așa cum dorește Dumnezeu ca ei să fie tratați: cu o bunătate și o milostivire plină de iubire. Dumnezeu caută ceea ce este bun în noi și ne învață să căutăm ceea ce este mai bun în ceilalți, chiar și în cei care ne urăsc și abuzează de noi. Iubirea noastră pentru ceilalți trebuie să fie marcată de aceiași bunătate și milostivire pe care Dumnezeu ne-a arătat-o nouă.
