1In 3,1-2
Mt 25, 31-46
Ca fii ai lui Dumnezeu cu toți avem un viitor glorios fiindcă Dumnezeu în bunătatea și generozitatea sa dorește ca noi să împărtășim iubirea și viața lui cu noi. În cea de-a doua lectură pe care tocmai am citit-o, luată din prima scrisoare a sfântului apostol Ioan, am auzit că acum suntem fii ai lui Dumnezeu, și ceea ce vom fi nu s-a arătat încă. Dar știm că, atunci când se va arăta Fiul lui Dumnezeu, vom fi asemenea lui, pentru că îl vom vedea așa cum este. Cu alte cuvinte, între viața aceasta și viața viitoare este o diferență. O omidă nu va putea niciodată să spună cât de frumos va deveni când va fi un fluture cu aripi minunate. Copilul nenăscut nu va putea niciodată să înțeleagă ce diferență este între viața din pântece și viața în lume. Cum va putea o ghindă să se recunoască în stejar? Astfel, la această sfântă liturghie precum și în rugăciunile pe care le vom spune pentru răposata……………… vom putea să ne arătăm mulțumirea față de Dumnezeu pentru acel viitor glorios pe care……………. îl începe acum cu o mare bucurie.
Ce fel de trup vom avea în ceruri, de ce fel de trup vom avea parte nu știe nimeni, cu excepția faptului că știm că va fi unul mult mai bun decât cel pe care îl avem acum. Sfântul apostol Paul spunea că Domnul nostru Isus va schimba aceste trupuri muritoare ale noastre în copii ale trupului său glorios. Indiferent de ceea ce am avut noi parte pe pământ, cu siguranță că în ceruri vom avea parte de ceva mult mai bun.
În timp ce ne rugăm pentru sora noastră…………… aș dori să reamintesc faptul că noi suntem fii ai lui Dumnezeu, că sora noastră este o fiică a lui Dumnezeu. Însă marea noastră greșeală este că noi nu ne gândim la noi înșine dar și la ceilalți de lângă noi ca fiind fii ai lui Dumnezeu, ca făcând parte din mulțimea de copii ai lui Dumnezeu. Am putea să ne lovim de alte lucruri în călătoria noastră prin această viață, de lipsa de respect sau de a profita de avantajele fiecărui moment în care se petrece sau când opinia noastră asupra lumii este zdrobită. Import e că indiferent de ceea ce ne fac alți nouă, noi să nu uităm nici măcar pentru o secundă de minunata chemare pe care o avem, de chemarea noastră ca fii i fiice ale lui Dumnezeu, chemare pe care a primit-o în ziua botezului nostru. Cei din jurul nostru ar putea începe să ne judece însă judecata lui Dumnezeu în privința noastră e aceea că noi suntem fii și fiicele sale.
Isus în textul evangheliei pe care tocmai l-am auzit ne spune că: Ori de câte ori ați făcut acestea unuia dintre aceștia mici, care sunt frați mei, mie mi-ați făcut. Cu alte cuvinte, și de câte ori facem acestea unora dintre cei mai mici, care sunt frați și surorile lui Isus dar și ale noastre, le facem pentru a o ajuta pe sora noastră, pentru a o însoți cu rugăciunea noastră.
Sântul apostol Paul în scrisoarea către Romani ne spune că Duhul sfânt însuși, și sufletul nostru, împreună sunt mărturii clare și vii că noi suntem copii ai lui Dumnezeu. Iar dacă noi suntem fii și fiice ale lui Dumnezeu înseamnă că suntem și moștenitori ai lui Dumnezeu, moștenitori ai lui Dumnezeu și co-moștenitori cu Cristos, având parte totodată de suferințele sale pentru a putea avea parte și de gloria sa. Sora noastră, asemenea nouă tuturor, este moștenitoare a lui Dumnezeu, ea va moșteni de la Dumnezeu. Însă întrebarea este ce va moșteni de la Dumnezeu? Iar răspunsul îl găsim tot în scrisoarea către Romani, unde putem citi că ceea ce suferim în această viață nu vom pute niciodată compara cu gloria, care încă nu a fost revelată, ce na așteaptă. Aceasta e ceea ce va moșteni, gloria învierii.
Noi judecăm și criticăm totul, în funcție de valoarea lui de acum și de cât poate produce. Uneori vom auzi oameni orbind despre alți oameni ca fiind folositori sau nu, ca fiind de treabă sau nu, harnici sau leneși, pricepuți sau inutili. Însă din păcate, acesta este unul din lucrurile cele mai groaznice pe care o persoană le va putea spune despre altă persoană, că este folositoare sau nu. Descriind persoana astfel, o astfel de descriere nu are nimic de a face ceea ce implică urmarea lui Cristos. Un ucenic al lui Cristos știe că valoarea noastră este aceea că noi suntem fii și fiice ale lui Cristos, că noi vom moșteni gloria învierii. Indiferent că suntem cei mai buni atleți sau persoane cu handicap sau că lucrăm într-o fabrică sau că îngrijim o familie acasă, ceea ce contează este că cu toți suntem fiii și fiice ale lui Dumnezeu. De aceea repet ceea ce deja am spus, că adesea nu ne gândim destul unul la celălalt ca fii și fiice ale lui Dumnezeu. Amin
