1Rg 3,5-12
Rom 8,28-30
Mt 13,44-52
Un sms găsit pe internet sună cam așa Regulă pentru a fi fericit: eliberează-ți inima de ură, eliberează-ți mintea de griji, trăiește simplu, așteaptă puțin și oferă mult. Aceste reguli sunt simple și le putem împlini dacă dorim iar ele ne vor conduce la fericire.
În lumea antică, mărgăritarul avea un loc special în inima oamenilor. Oameni doreau să posede un mărgăritar drăguț, nu doar pentru valoarea lui monetară ci mai ales pentru frumusețea lui. Era unul dintre cele mai minunate dintre toate bunurile. Asta însemna că împărăția lui Dumnezeu este cel mai minunat lucru din lume iar pentru a fi în împărăție înseamnă să faci voința lui Dumnezeu, sau altfel spus a face voința lui Dumnezeu este cel mai minunat lucru ce se poate împlini. Există o singură cale prin care se poate aduce pacea în inimi, bucuria în minte, frumusețea în viață iar aceea e de a accepta și de a face voința lui Dumnezeu.
Isus a spus în textul evangheliei de astăzi că cel care a găsit comoara și mărgăritarul a vândut totul. Acestea sunt singurele cuvinte și cele mai ușoare de rostit însă cel mai greu de îndeplinit fiindcă indiferent din ce unghi am privi la aceste două cuvinte, ele înseamnă moarte. Moartea față de sine, a vieții mele de confort, față de dorința mea de laude excesive, față de tot ceea ce se centrează în jurul egoului meu ba chiar a puținului meu timp, talent și comoară față de aproapele meu. Dacă dorim aceste lucruri minunate numite mărgăritare care este împărăția lui Dumnezeu, atunci va trebui să facem o alegere iar alegerea pe care o vom face ne va conduce la mare fericire. Sfântul Augustin spunea că Într-adevăr omul dorește să fie fericit chiar dacă viața lui face fericirea să fie imposibilă.
Aceast a vândut tot ar putea însemna și a fi gata oricând să sacrifici tot ce trebuie pentru a putea câștiga fericirea în împărăția lui Dumnezeu. La unii sfinți precum sfântul Francisc de Assisi, acest exemplu al vinderii tot este cel mai bun exemplu. El a abandonat literalmente toate bunurile pământești ba chiar Domnul însuși îi ceruse să devină un cerșetor ceea ce i-a oferit bucuria acestor fapte.
Iar și iar și iar trebuie să facem alegeri. Și mereu, propria noastră fericire, precum și fericirea celorlalți depinde de alegerea corectă. Adesea alegerea inițială ce trebui făcută are loc între propria persoană și ceilalți, între ambițiile unuia și bunăstarea celuilalt, între fericirea unuia și fericirea celorlalți.
Așa că dacă facem alegere corectă, de alegere a împărăției lui Dumnezeu și a prieteniei sale, atunci vom deveni fericiți fiindcă îl vom cunoaște că Dumnezeu ne iubește atât de mult. Doriți dovezi? Citiți viețile sfinților. Veți vedea că absolut toți au radiat de fericire. Toți care au stat în prezența sa au simțit-o. De exemplu, sfântul Filip Neri spune că el nu permite nici o tristețe în tristețea lui; apoi presupusul rău sfânt Ignațiu de Loyola dăduse această scurtă poruncă subiecților lui, râdeți și fiți puternici. Care este motivul fericirii lor? Motivul a fost acela că ei știau că Dumnezeu îi iubește; ei erau într-o călătorie în care erau înconjurați de multe daruri gratuite precum, razele soarelui, râsul, prietenia și cântecele.
De asemenea, citiți evanghelia. Isus Cristos a îndurat o mare suferință la sfârșit, însă la sfârșit s-a răspândit oriunde și oricând mergea el. În episodul din evanghelia lui Ioan în care Isus a rostit cuvintele sale apostolilor săi în noapte dinaintea morții sale, cuvintele sale erau pline de fericire (In 16,20-24). Isus a iubit viața și dorea ca discipoli lui să o iubească de asemenea. Acolo unde este iubire, există și fericire.
Din nou și din nou Biblia ne amintește că vom găsi mărgăritarul de mare valoare și comoara ascunsă doar în Dumnezeu. Amin.
