Is 9, 1-3.5-6
Tit 2, 11-14
Lc 2, 1-14
În mod normal, când celebrăm crăciunul, pregătim totul iar asta fiindcă cineva va veni, se va naște, cineva a cărui zi de naștere o celebrăm acum. De aceea trebuie să ne pregătim pentru venirea lui. Această pregătire adesea o facem prin a ne decora casele cu luminițe de crăciun, stele, beteală și multe altele. Se pregătesc prăjituri și cel mai probabil haine noi. Însă oare aceasta să fie adevărata pregătire? Nu ar trebui să ne pregătim pe noi înșine? Să fie asta afacerea afacerii unui om de afaceri? Însă de fapt, aceasta este singura celebrare a unei amintiri, a memoriei primei și adevăratei veniri a lui Cristos ce a avut loc într-un sat dintr-un ținut îndepărtat al Imperiului Roman.
Însă de ce oare Isus a venit și a trebuit să se nască? Iar asta datorită bunătății și milostivirii lui Dumnezeu care ne-a trimis un mântuitor pentru a ne da mântuirea promisă (Tit 3,4-7). El ne mântuiește fiindcă ne iubește atât de mult. El l-a dat pe singurul său Fiu nouă ca dar datorită marii sale iubiri pentru noi.
Însă de ce a trebuit Isus să se nască ca un prunc, ca un copilaș mic? Oare nu ar fi putut veni ca adult, puternic, frumos și atractiv? El ar fi putut veni ca un războinic puternic pentru a cuceri și birui lumea sau dușmani lui Dumnezeu. Nu ar fi putut veni ca un rege măreț, pentru a-și impune domnia și pentru a ne face pe toți supuși lui? Nu ar fi putut veni ca Domn al Dreptății, pentru a îndrepta toate relele de pe pământ?
Însă el a dorit să vină mai întâi ca copil decât ca adult, și să treacă prin toate etapele diferite ale dezvoltării umane, pentru a cunoaște pe deplin toate bucuriile, suferințele și durerile inimii oamenilor. A preferat să vină ca un copil lipsit de ajutor decât ca un războinic puternic, pentru a câștiga lumea cu iubire, ca să atragă pe toți bărbați și femeile, să vină de bunăvoie la El. A preferat să se golească pe sine însuși decât ca un războinic puternic și să vină ca slujitor, ascultător sun moarte pentru a ne putea câștiga prin primul său exemplu de umilință și ascultare. Când sfătuitori săi politici, l-au criticat pe Abraham Lincoln din cauza prieteniei lui cu dușmani lui, el le-a răspuns că Îmi elimin dușmani prin a-i face prieteni mei. Isus a preferat să vină ca un miel nevinovat decât ca Domn al dreptății, pentru a putea fi jertfa noastră, iar asta fiindcă el este Mântuitorul Nostru. El este mântuitorul personal pentru fiecare dintre noi.
Un băiețel a fost întrebat la un moment dat de un doctor dacă poate să își ofere sângele pentru surioara lui care avea nevoie de el, pentru el și ea aveau aceiași grupă de sânge. După o clipă în care s-a uitat fix la doctor, băiețelul a și răspuns că Da, domnule doctor, așa am să fac. După ce doctorul a extras cantitatea de care avea nevoie, băiatul a rămas nemișcat, însă după alte câteva clipe l-a întrebat pe doctor, Când voi muri? El a crezut că dacă își oferă sângele pentru surioara lui el avea să moară după aceea. Să mori! I-a spus doctorul, De ce crezi că ai să mori? Băiețelul nu știa că tot ceea ce avea nevoie doctorul a fost doar o cantitate mica de sânge și nu tot. El a crezut că i s-a cerut să își de-a viața pentru surioara lui. Isus știa că trebuia să își reverse tot sângele pe cruce.
În încheiere vă invit ca să îi oferim pruncului Isus, în această noapte, inimile noastre, și întregul nostru sine, pentru ca el să poată fi cu adevărat fratele și Mântuitorul nostru. Să îi oferim la schimb iubirea noastră. Amin
