Lev 13,1-2.45-46
1Cor 10,31-11,1
Mc 1,40-45
Prin milostivirea sa Cristos ne-a vindecat și ne-a restaurat
În această duminică a 6-a de peste an, biserica ne reamintește faptul că Isus este prietenul tuturor. De aceea și el este dispus să facă inimaginabilul pentru a ne putea mântui. Astfel, biserica ne cheamă să facem din Isus modelul nostru de îngrijire a celor bolnavi.
Prima lectură de astăzi și evanghelia au foarte multe în comun. Ambele fac referință la situații fără speranță provocate de lepră. În timpul lui Isus, lepra era o boală teribilă precum e covid-ul acum, sau ebola, sau zika ori sida sau altele asemenea. A lua contact cu un lepros era o chestie de viață și de moarte. Cu toate că era o boală fizică, conform credinței iudaice, lepra era extrem de asociată cu păcatul.
Prin urmare, consecința imediată a suferinței de lepră era faptul că leprosul imediat era alungat, atâta timp cât ține boala….el trebuie să trăiască separat. Iar asta fiindcă, se credea că acea persoană îi va contamina și pe ceilalți. Trist e faptul că conform legii, victima trebuie să identifice și să se stigmatizeze singură prin a striga într-una necurat, necurat.
Întrebarea care apare e, să fie oare diferită de etichetele pe care le punem noi pe oameni astăzi? De fapt, din ceea ce vedem observăm că tot mai mulți oameni mor din cauza acestei etichete, decât de boala de care suferă. Și totuși, adevărul este acela că departe de lepra fizică, prin păcat, cu toți suntem leproși și marginalizați. Însă prin milostivirea lui Cristos, Isus ne poate atinge și vindeca.
În cea de-a doua lectură, apostolul Paul ne imploră să Fiţi imitatorii mei aşa cum eu sunt al lui Cristos! Isus este un model de sacrificiu și grijă față de ceilalți. Iar ca imitatori ai săi va trebui să fim mai aproape de oameni în slăbiciunile și bolile lor, dar mai ales să ne asigurăm că ei nu se mai simt respinși. Un model care respinge evanghelia excluderii, favoritismului, rasismului, sau altor etichete asupra celor bolnavi și chiar și a celorlalți.
Nu e un model care dorește moartea celui bolnav spre confortul nostru personal. Ci mai degrabă unul de grijă, blândețe și iubire față de ei. Acesta e motivul pentru care Paul spus că mă străduiesc și eu să le fiu pe plac tuturor în toate, căutând nu folosul meu, ci al celor mulți ca să se mântuiască. Asta e exact ceea ce a făcut și Cristos. S-a oferit pe sine însuși pentru a ne mântui de tot ceea ce ne înrobește. Paul a răspuns că cu propria lui viață ne încurajează să facem la fel.
În textul evangheliei de astăzi vedem cum Isus continuă să vindece. Astăzi, el se întâlnește cu un lepros. În loc să evite sau să eticheteze leprosul, el îl atinge și îl vindecă. Umila cerere a leprosului l-a atins pe Isus, Dacă vrei poți să mă vindeci. Cum Isus este un mântuitor și un învățător milostiv, i-a răspuns atât în cuvinte cât și în faptă, Da, vreau, curăță-te!
Prin vindecarea leprosului, Isus face o afirmație, că leproși nu sunt excluși ci că și ei sunt la fel de destinați pentru mântuire. Isus era diferit de preoți leviți a căror datorie era doar de a pronunța judecata, să eticheteze și să îl izoleze pe cel lepros. Din contră, Isus comunică iubirea și milostivirea lui Dumnezeu în semne ce vorbesc mult mai tare decât cuvintele.
Cum ar trebui să îi tratăm pe cei bolnavi, slabi, săraci, și pe cei respinși de societate? Va trebui să le arătăm milostivire, și să îi ajutăm după cum i-a ajutat și Isus. Prin milostivirea și compasiunea sa, Isus este gata să ne elibereze de tot ceea ce ne face necurați. Prin urmare, să ne rugăm lui spunând, Doamne Dumnezeule, tu eşti mântuirea noastră! Amin
