† Duminica a 24-a de peste an
Culoare: verde
Psaltire: IV
Liturghie proprie, Gloria,
Credo, prefaţă duminicală
Is 50,5-9a
Ps 114-115
Iac 2,14-18
Mc 8,27-35
Ant. la intrare Cf. Sir 36,18
Dăruieşte-le, Doamne, pacea ta celor care nădăjduiesc în tine, pen-tru ca profeţii tăi să fie aflaţi credin-cioşi; ascultă rugăciunile slujitoru-lui tău şi ale poporului tău sfânt!
Rugăciunea Zilei
Priveşte la noi,Dumnezeule,Cre-atorul şi Stăpânul universului, şi, ca să simţim puterea îndurării tale, dă-ne harul să-ţi slujim din toată inima. Prin Domnul nostru Isus Cristos.
LECTURA I
Spatele l-am dat celor care mă loveau.
Citire din cartea profetului Isaia 50,5-9a
Domnul Dumnezeu mi-a deschis urechea şi eu nu m-am împotrivit, nu m-am dat înapoi. 6 Spatele l-am dat celor care mă loveau, obrajii, celor care îmi smulgeau barba. Nu mi-am ascuns faţa de la cei care mă insultau şi mă scuipau. 7 Domnul Dumnezeu mi-a venit în ajutor, de aceea nu am fost umilit; de aceea mi-am făcut faţa ca de cremene şi ştiu că nu voi fi făcut de ruşine. 8 Cel care mă îndreptăţeşte este aproape: cine se va ridica împotriva mea? Să ne prezentăm împreună: cine este judecătorul meu să se apropie de mine! 9a Iată, Domnul Dumnezeu îmi vine în ajutor: cine este cel care mă declară vinovat?
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 114-115(116),1-2.3-4.5-6.8-9 (R.: 9)
R.: Voi umbla înaintea Domnului pe pământul celor vii.
sau:
Aleluia.
1 Îl iubesc pe Domnul,
pentru că ascultă glasul rugăciunii mele.
2 El îşi pleacă urechea spre mine,
în ziua în care îl chem. R.
3 Mă împresurau legăturile morţii
şi mă cuprindeau spaimele locuinţei morţilor,
mă chinuiau tristeţea şi suferinţa.
4 Am invocat numele Domnului:
“Doamne, salvează-mi sufletul!” R.
5 Domnul este milostiv şi drept,
Dumnezeul nostru este plin de îndurare.
6 Domnul îi ocroteşte pe cei nepricepuţi:
am fost lipsit de putere şi el m-a mântuit. R.
8 El mi-a salvat sufletul de la moarte,
a ferit ochii mei de lacrimi,
picioarele mele de la poticnire.
9 Voi umbla înaintea Domnului pe pământul celor vii. R.
LECTURA II
Credinţa, dacă nu are fapte, este moartă în ea însăşi.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Iacob 2,14-18
Fraţii mei, ce folos dacă cineva spune că are credinţă, dar nu are fapte; oare poate credinţa să-l mântuiască? 15 Dacă un frate sau o soră sunt lipsiţi de îmbrăcăminte şi de hrana de toate zilele 16 şi cineva dintre voi le-ar spune: “Mergeţi în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă!”, dar nu le daţi cele necesare pentru trup, ce folos? 17 La fel şi credinţa, dacă nu are fapte, este moartă în ea însăşi. 18 Dimpotrivă, va spune cineva: “Tu ai credinţă, iar eu am fapte; arată-mi credinţa ta fără fapte, iar eu îţi voi arăta credinţa cu faptele mele!”
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Gal 6,14
(Aleluia) Departe de mine gândul de a mă lăuda cu altceva decât în crucea Domnului, prin care lumea este răstignită pentru mine, iar eu pentru lume! (Aleluia)
EVANGHELIA
Tu eşti Cristosul! Fiul Omului trebuie să sufere multe.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 8,27-35
În acel timp, Isus şi discipolii săi au plecat spre satele Cezareii lui Filip. Pe drum i-a întrebat pe discipolii săi, spunându-le: “Cine spun oamenii că sunt eu?” 28 Iar ei i-au spus: “«Ioan Botezătorul», alţii, «Ilie», iar alţii, «Unul dintre profeţi»”. 29 Atunci, el i-a întrebat: “Dar voi cine spuneţi că sunt eu?” Răspunzând, Petru i-a spus: “Tu eşti Cristosul!” 30 Şi le-a poruncit cu asprime să nu vorbească nimănui despre el. 31 Atunci a început să-i înveţe că Fiul Omului trebuie să sufere multe, să fie respins de bătrâni, de arhierei şi cărturari, să fie ucis şi a treia zi să învie. 32 Şi le spunea aceasta în mod deschis. Dar Petru, luându-l deoparte, a început să-l certe. 33 Iar el, întorcându-se şi privindu-şi discipolii, l-a certat pe Petru şi a spus: “Mergi în urma mea, Satană, căci nu te gândeşti la cele ale lui Dumnezeu, ci la cele ale oamenilor!” 34 Chemând la sine mulţimea şi pe discipolii săi, le-a spus: “Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunţe la sine, să-şi ia crucea şi să mă urmeze! 35 Căci cine vrea să-şi salveze viaţa o va pierde; cine însă îşi pierde viaţa pentru mine şi pentru evanghelie o va salva”.
Cuvântul Domnului
RUGĂCIUNEA CREDINCIOȘILOR
Fraților preaiubiți, în evanghelia de astăzi Isus ne-a invitat să ne luăm crucile și să îl urmăm. Să ne încredem acum nevoile Domnului și să ne rugăm pentru harul și puterea de care avem nevoie zi de zi. Să spunem împreună:
R. Ascultă-ne Doamne!
- Pentru Biserică, ca în predicarea lui Cristos răstignit să ne învețe să acceptăm lucrurile pe care nu le putem schimba, dar să le schimbăm pe cele care putem și să ne ofere înțelepciunea de a cunoaște diferența. R.
- Pentru victimele violențelor și a altor forme de abuz, ca milostivirea vindecătoare și iubirea gingașă a lui Dumnezeu să le atingă viețile prin cei care îi slujesc. R.
- Pentru cei cărora le lipsesc cele necesare de zi cu zi, ca calitatea vieții lor să se îmbunătățească prin decizii bune și generozitatea tuturor celor care au grijă de casa noastră comună. R.
- Pentru cei care se pregătesc pentru preoție și viața consacrată, ca ei să aibă curajul de a lua provocările crucii, pentru că doar astfel pot câștiga din belșug libertatea unei vieți noi. R.
- Pentru bolnavi din comunitatea noastră, ca ei să găsească eliberarea în compasiunea celor care aduc vindecarea pentru durerea lor în momentele lor de nevoie. R.
- Pentru răposați noștri după cum au luat crucea lor de zi cu zi în unire cu Cristos tot la fel să găsească acum bucuria odihnei veșnice. R.
Tată îți mulțumim pentru harul și puterea pe care ni le oferi zi de zi. Deschide-ne viețile pentru a primi Duhul tău. Îți cerem acestea prin Cristos Domnul Nostru. Amin
Asupra Darurilor
Ant. la Împărtăşanie Ps 35,8
Cât de minunată este bunătatea ta, Dumnezeule! Fiii oamenilor îşi găsesc adăpost la umbra aripilor tale.
După Împărtășanie
Te rugăm, Doamne, ca lucrarea acestui dar ceresc să pună stăpânire pe sufletele şi trupurile noastre, pentru ca nu pornirile firii, ci puterea lui să ne călăuzească viaţa. Prin Cristos, Domnul nostru.
Duminica a 24-a de peste an (B) – 3
Is 50,5-9a
Iac 2,14-18
Mc 8,27-35
Se spune că unul dintre oficialitățile Romane primise sarcina de a completa certificatul de moarte al lui Isus. Acest certificat conținea detalii precum, numele, înălțimea, vârsta, culoarea ochilor, sexul, numele tatălui, numele mamei, orașul de naștere, ocupația, adresa permanentă, proprietățile deținute la momentul decesului, crima comisă, cauza morții, data morții și alte detalii de înmormântare.
Încercarea de a răspunde la acest certificat de deces al lui Isus, ne ajută să apreciem acele puține lucruri pe care le cunoaștem despre detaliile externe asupra vieții lui Isus, Cum arăta Isus? Cum își petrecuse el primi ani din viața sa? Cum vorbea și râdea? Acestea și multe altele asemenea detalii nu ne sunt oferite în textele evangheliilor.
Isus în textul evangheliei de astăzi i-a întrebat pe discipoli săi: Dar voi cine spuneţi
că sunt eu? (v.29), după a aflat deja tot de la ei ceea ce spuneau oameni despre el. Petru însă i-a răspuns: Tu eşti Cristosul! (v.30).
Acest episod evanghelic l-am auzit de atât de multe ori în trecut și mai mereu ne-am oprit asupra reflecției a cine e Domnul pentru noi. Adesea ne imaginăm cum Domnul ne întreabă și pe noi ceea ce îl întrebase pe Petru: Cine spui tu că sunt eu?
De fapt această întrebare chiar ne este adresată fiecăruia dintre noi. Iar ca răspunsul nostru să fie cât mai bun, fără a face vreo referință la catehism și la Biblie, va trebui să răspundem la această întrebare într-un mod cât mai personal, un răspuns care să arate ce înseamnă cu adevărat Isus pentru noi. Dacă pentru Petru el era Mesia, asta înseamnă că el avea să rămână alături de decizia sa de a părăsi toate și de a-l urma. Cine e Isus pentru noi? Cu toți avem diferite imagini în minte și cred că toate au minusuri în înțelegere, după cum avusese și cea a lui Petru despre Isus.
Prima imagine ar fi că Isus este viața noastră fiindcă el ne încurajează atunci când dăm greș sau când suntem împovărați.
A doua imagine e cea a pruncului Isus. Mulți dintre noi au o devoțiune deosebită față de Isus ca prunc și copil mic. Asta înseamnă că Isus este cu adevărat om și că ne arată că el a acceptat pe deplin condiția noastră umană. Isus a crescut sub grija unor părinți iubitori și a crescut în înțelepciune ți vârstă. Această imagine e foarte bună pentru părinți, pentru a-i ajuta să vadă misiunea lor specială mult mai clar. Noi suntem creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu iar părinți sunt chemați să asiste într-un proces de creștere prin slujirea lor plin de iubire, pentru ca copii lor să devină cu adevărat copii lui Dumnezeu. Vedem cu toți în pruncul Isus măreția. El este mare nu pentru ceea ce a făcut ca și copil ci pentru credința lui față de Tatăl său ceresc pe parcursul întregii sale vieții. Însă dacă punem în practică unele superstiții despre pruncul Isus, precum plasarea imaginii sale în centrul locului nostru de muncă sau a locuinței noastre pentru noroc și sănătate atunci Isus nu mai e centrul vieții noastre ci acel loc.
A treia imagine a cea a lui Isus răstignit. Privim adesea la Isus răstignit. Această imagine de cele mai multe ori ne dă răbdare și puterea de a continua cu încercările vieții. Cristos răstignit ne amintește să continuăm să ne ducem crucea și să fim una cu El în durerea și suferința sa.
A patra imagine e cea a inimii preasfinte a lui Isus. Această devoțiune e una bună din moment ce izvorăște din însăși inima creștinismului: Isus a venit la noi cu un mesaj de iubire, acela că El e manifestarea iubirii lui Dumnezeu. Religia noastră trebuie să fie o religie a inimii. De aceea va trebui să avem grija ca această devoțiune să nu ne ducă spre distorsiunea imaginii lui Isus și să ne împiedice din a vedea provocările sociale și intelectuale ale timpului nostru.
A cincea imagine a lui Isus e cea de rege. El a venit un plan pentru o nouă împărăție. Nu e o împărăție în care a dorit să ne impresioneze cu autoritate și putere. Împărăția sa conține pace, dreptate, milostivire, iertare, iubire și slujire frățească care ne și lipsește de cele mai multe ori. Ideea lui Isus ca rege poate că ne ispitește să trecem cu vederea aceste calități, mai ales în relația noastră cu cei pe care îi considerăm că nu aparțin împărăției sale. Sunt multe titluri care scot în evidență ceea ce a făcut Isus și ceea ce face pentru noi.
În încheiere vă invit să îl întrebăm și noi pe Domnul: Cine suntem noi pentru tine, Doamne? Fiindcă doar prin a cunoaște cine suntem noi cu adevărat vom putea continua să înaintăm în viața noastră spirituală. Răspunsul Domnului va fi acela că noi suntem păcătoșim Că doar El este Cel Sfânt și că nu trebuie să uităm niciodată asta. Însă Isus ne asigură că de fiecare dată când săvârșim păcate Domnul ne spune că nu păcatul nostru e cel care se repetă. Ci milostivirea lui e cea care se repetă. Amin
Alte teme omiletice și catehetice
- Slujitorul Domnului în Deutero-Isaia
- Compararea mărturisii lui Petru din Marcu și Matei.
- Citarea unor exemple în care întrecerea-limitei în propria experiență personală.
- Citarea unor exemple în care întrecerea-limitei putea să aibă loc și nu avea cum
- Discutarea controversei credință-fapte în gândirea reformistă și post-reformistă.
- Semnificația termenului „Mesia”.
- Înțelegerea secretului identității lui Isus din Marcu.
Duminica a 24-a de peste an (B) – 3
Is 50,5-9a Iac 2,14-18 Mc 8,27-35 Se spune că unul dintre oficialitățile Romane primise sarcina de a completa certificatul de moarte al lui Isus. Acest certificat conținea detalii precum, numele,
Duminica a 24-a de peste an (B) – 2
În textul evangheliei pe care tocmai l-am auzit, Isus îi întreabă din nou pe discipoli săi cine spune lumea dar și ei că este el...
Duminica a 24-a de peste an (B) – 1
În textul evangheliei de astăzi, îl vom auzi pe Domnul cum îi întreabă din nou pe discipoli săi...