Duminica a 24-a de peste an (B) – 3

Is 50,5-9a
Iac 2,14-18
Mc 8,27-35

Se spune că unul dintre oficialitățile Romane primise sarcina de a completa certificatul de moarte al lui Isus. Acest certificat conținea detalii precum, numele, înălțimea, vârsta, culoarea ochilor, sexul, numele tatălui, numele mamei, orașul de naștere, ocupația, adresa permanentă, proprietățile deținute la momentul decesului, crima comisă, cauza morții, data morții și alte detalii de înmormântare.

Încercarea de a răspunde la acest certificat de deces al lui Isus, ne ajută să apreciem acele puține lucruri pe care le cunoaștem despre detaliile externe asupra vieții lui Isus, Cum arăta Isus? Cum își petrecuse el primi ani din viața sa? Cum vorbea și râdea? Acestea și multe altele asemenea detalii nu ne sunt oferite în textele evangheliilor.

Isus în textul evangheliei de astăzi i-a întrebat pe discipoli săi: Dar voi cine spuneţi
că sunt eu?
(v.29), după a aflat deja tot de la ei ceea ce spuneau oameni despre el. Petru însă i-a răspuns: Tu eşti Cristosul! (v.30).

Acest episod evanghelic l-am auzit de atât de multe ori în trecut și mai mereu ne-am oprit asupra reflecției a cine e Domnul pentru noi. Adesea ne imaginăm cum Domnul ne întreabă și pe noi ceea ce îl întrebase pe Petru: Cine spui tu că sunt eu?

De fapt această întrebare chiar ne este adresată fiecăruia dintre noi. Iar ca răspunsul nostru să fie cât mai bun, fără a face vreo referință la catehism și la Biblie, va trebui să răspundem la această întrebare într-un mod cât mai personal, un răspuns care să arate ce înseamnă cu adevărat Isus pentru noi. Dacă pentru Petru el era Mesia, asta înseamnă că el avea să rămână alături de decizia sa de a părăsi toate și de a-l urma. Cine e Isus pentru noi? Cu toți avem diferite imagini în minte și cred că toate au minusuri în înțelegere, după cum avusese și cea a lui Petru despre Isus.

Prima imagine ar fi că Isus este viața noastră fiindcă el ne încurajează atunci când dăm greș sau când suntem împovărați.

A doua imagine e cea a pruncului Isus. Mulți dintre noi au o devoțiune deosebită față de Isus ca prunc și copil mic. Asta înseamnă că Isus este cu adevărat om și că ne arată că el a acceptat pe deplin condiția noastră umană. Isus a crescut sub grija unor părinți iubitori și a crescut în înțelepciune ți vârstă.  Această imagine e foarte bună pentru părinți, pentru a-i ajuta să vadă misiunea lor specială mult mai clar. Noi suntem creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu iar părinți sunt chemați să asiste într-un proces de creștere prin slujirea lor plin de iubire, pentru ca copii lor să devină cu adevărat copii lui Dumnezeu. Vedem cu toți în pruncul Isus măreția. El este mare nu pentru ceea ce a făcut ca și copil ci pentru credința lui față de Tatăl său ceresc pe parcursul întregii sale vieții. Însă dacă punem în practică unele superstiții despre pruncul Isus, precum plasarea imaginii sale în centrul locului nostru de muncă sau a locuinței noastre pentru noroc și sănătate atunci Isus nu mai e centrul vieții noastre ci acel loc.

A treia imagine a cea a lui Isus răstignit. Privim adesea la Isus răstignit. Această imagine de cele mai multe ori ne dă răbdare și puterea de a continua cu încercările vieții. Cristos răstignit ne amintește să continuăm să ne ducem crucea și să fim una cu El în durerea și suferința sa.

A patra imagine e cea a inimii preasfinte a lui Isus. Această devoțiune e una bună din moment ce izvorăște din însăși inima creștinismului: Isus a venit la noi cu un mesaj de iubire, acela că El e manifestarea iubirii lui Dumnezeu. Religia noastră trebuie să fie o religie a inimii. De aceea va trebui să avem grija ca această devoțiune să nu ne ducă spre distorsiunea imaginii lui Isus și să ne împiedice din a vedea provocările sociale și intelectuale ale timpului nostru.

A cincea imagine a lui Isus e cea de rege. El a venit un plan pentru o nouă împărăție. Nu e o împărăție în care a dorit să ne impresioneze cu autoritate și putere. Împărăția sa conține pace, dreptate, milostivire, iertare, iubire și slujire frățească care ne și lipsește de cele mai multe ori. Ideea lui Isus ca rege poate că ne ispitește să trecem cu vederea aceste calități, mai ales în relația noastră cu cei pe care îi considerăm că nu aparțin împărăției sale. Sunt multe titluri care scot în evidență ceea ce a făcut Isus și ceea ce face pentru noi.

În încheiere vă invit să îl întrebăm și noi pe Domnul: Cine suntem noi pentru tine, Doamne? Fiindcă doar prin a cunoaște cine suntem noi cu adevărat vom putea continua să înaintăm în viața noastră spirituală. Răspunsul Domnului va fi acela că noi suntem păcătoșim Că doar El este Cel Sfânt și că nu trebuie să uităm niciodată asta. Însă Isus ne asigură că de fiecare dată când săvârșim păcate Domnul ne spune că nu păcatul nostru e cel care se repetă. Ci milostivirea lui e cea care se repetă. Amin

Alte opțiuni: 01, 02, 03, 04,

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

div#stuning-header .dfd-stuning-header-bg-container {background-image: url(https://paxvobis.ro/wp-content/uploads/2020/06/header-final-2.jpg);background-size: initial;background-position: center top;background-attachment: scroll;background-repeat: no-repeat;}#stuning-header div.page-title-inner {min-height: 400px;}