Nașterea Domnului – Liturghia din timpul zilei

sâmbătă, 25 decembrie 2021

† Nașterii Domnului (Crăciunul)

Liturghia din timpul zilei

Ss. Eugenia, m.; Anastasia, m.

Culoare:   alb
Psaltire
:   P

Liturghie proprie, Gloria, Credo,
prefaţă pentru Crăciun (I, II sau III)

Is 52,7-10
Ps 97
Evr 1,1-6
In 1,1-18

Ant. la intrare                Cf. Is 9,6

Un prunc ni s-a născut nouă, un fiu ni s-a dat nouă şi domnia a fost pusă pe umerii lui, iar numele lui este Sfetnic minunat.

Rugăciunea Zilei
Dumnezeule, care în mod minunat l-ai creat pe om după chipul tău şi ne-ai reînnoit şi răscumpărat în mod şi mai minunat, dă-ne, te rugăm, harul să putem împărtăşi viaţa divină a Fiului tău, care astăzi a voit să-şi asume firea noastră omenească. El, care, fiind Dumnezeu.
LECTURA I

Toate marginile pământului vor vedea mântuirea Dumnezeului nostru.

Citire din cartea profetului Isaia 52,7-10
Cât sunt de plăcute pe munţi picioarele celui care aduce vestea cea bună, care anunţă pacea, care vesteşte binele, care anunţă mântuirea, zicând Sionului: “Dumnezeul tău domneşte”. 8 Un glas! Străjerii tăi înalţă împreună un strigăt de bucurie, pentru că văd cu ochii că Domnul se întoarce în Sion. 9 Tresăltaţi, strigaţi de bucurie, ruine ale Ierusalimului, pentru că Domnul mângâie poporul său şi răscumpără Ierusalimul! 10 Domnul şi-a descoperit braţul său cel sfânt înaintea tuturor popoarelor, căci au văzut toate marginile pământului mântuirea Dumnezeului nostru.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL

Ps 97(98),1.2-3ab.3cd-4.5-6 (R.: 3cd)
R.: Au văzut toate marginile pământului mântuirea Dumnezeului nostru!

1 Cântaţi-i Domnului un cântec nou,
pentru că a făcut lucruri minunate;
dreapta şi braţul lui cel sfânt
i-au venit în ajutor! R.

2 Domnul şi-a făcut cunoscută mântuirea
şi-a descoperit dreptatea înaintea neamurilor,
3ab şi-a adus aminte de îndurarea şi fidelitatea lui
faţă de casa lui Israel. R.

3cd Toate marginile pământului
au văzut mântuirea Dumnezeului nostru!
4 Strigaţi de bucurie către Domnul, toţi locuitorii pământului!
Aclamaţi, cântaţi psalmi şi tresăltaţi de bucurie! R.

5 Cântaţi-i Domnului imnuri cu harpa,
cu harpa şi în cântări de psalmi!
6 Sunând din trompetă şi din corn,
strigaţi de bucurie în faţa Domnului, regele nostru! R.

LECTURA II

Dumnezeu ne-a vorbit nouă prin Fiul.

Citire din Scrisoarea către Evrei 1,1-6
După ce în trecut a vorbit în multe rânduri şi în multe moduri părinţilor noştri prin profeţi, Dumnezeu, 2 în aceste zile din urmă, ne-a vorbit nouă prin Fiul, pe care l-a pus moştenitor a toate, prin care a făcut şi veacurile. 3 Acesta, fiind strălucirea gloriei şi chipul fiinţei sale şi ţinând totul prin cuvântul puterii sale, după ce a săvârşit purificarea păcatelor, s-a aşezat la dreapta maiestăţii, în ceruri, 4 devenind cu atât mai presus decât îngerii, cu cât a moştenit un nume mai deosebit decât al lor. 5 De fapt, căruia dintre îngeri i-a spus vreodată: “Fiul meu eşti tu; eu astăzi te-am născut” şi iarăşi: “Eu îi voi fi lui Tată şi el îmi va fi Fiu”? 6 Dar, din nou, când îl introduce pe primul născut în lume, spune: “Şi să-l adore toţi îngerii lui Dumnezeu!”

Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE                         

(Aleluia) Ne-a strălucit o zi sfântă. Veniţi, neamuri, şi adoraţi-l pe Domnul! Astăzi a coborât pe pământ o lumină mare. (Aleluia)

EVANGHELIA*

Cuvântul s-a făcut trup şi a locuit între noi.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 1,1-18
La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Cuvântul era Dumnezeu. 2 Acesta era la început la Dumnezeu. 3 Toate au luat fiinţă prin el şi fără el nu a luat fiinţă nimic din ceea ce există. 4 În el era viaţa şi viaţa era lumina oamenilor, 5 iar lumina în întuneric luminează, dar întunericul nu a cuprins-o. 6 A fost un om, trimis de Dumnezeu, al cărui nume era Ioan. 7 Acesta a venit spre mărturie, ca să dea mărturie despre lumină, pentru ca toţi să creadă prin el. 8 Nu era el lumina, ci a venit să dea mărturie despre lumină. 9 Cuvântul era lumina adevărată, care, venind în lume, luminează pe orice om. 10 Era în lume şi lumea a luat fiinţă prin el, dar lumea nu l-a cunoscut. 11 A venit la ai săi, dar ai săi nu l-au primit. 12 Însă celor care l-au primit, celor care cred în numele lui, le-a dat puterea de a deveni copii ai lui Dumnezeu, 13 care, nu din sânge, nici din voinţa trupului, nici din voinţa bărbatului, ci din Dumnezeu s-au născut. 14 Şi Cuvântul s-a făcut trup şi a locuit între noi, iar noi am văzut gloria lui, glorie ca a unicului născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr. 15 Ioan a dat mărturie despre el şi a strigat, zicând: “Acesta era cel despre care v-am spus: «Cel care vine după mine a fost înaintea mea pentru că era mai înainte de mine»”. 16 Căci noi toţi am primit din plinătatea lui har după har. 17 Pentru că Legea a fost dată prin Moise, harul şi adevărul au fost prin Isus Cristos. 18 Nimeni nu l-a văzut vreodată pe Dumnezeu; Fiul unic al lui Dumnezeu, cel care este spre pieptul Tatălui, el l-a revelat.

Cuvântul Domnului

* forma prescurtată:

EVANGHELIA

Cuvântul s-a făcut trup şi a locuit între noi.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 1,1-5.9-14
La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Cuvântul era Dumnezeu. Acesta era la început la Dumnezeu. 3 Toate au luat fiinţă prin el şi fără el nu a luat fiinţă nimic din ceea ce există. 4 În el era viaţa şi viaţa era lumina oamenilor, 5 iar lumina în întuneric luminează, dar întunericul nu a cuprins- o. 9 Cuvântul era lumina adevărată, care, venind în lume, luminează pe orice om. 10 Era în lume şi lumea a luat fiinţă prin el, dar lumea nu l-a cunoscut. 11 A venit la ai săi, dar ai săi nu l-au primit. 12 Însă celor care l-au primit, celor care cred în numele lui, le-a dat puterea de a deveni copii ai lui Dumnezeu, 13 care, nu din sânge, nici din voinţa trupului, nici din voinţa bărbatului, ci din Dumnezeu s-au născut. 14 Şi Cuvântul s-a făcut trup şi a locuit între noi, iar noi am văzut gloria lui, glorie ca a unicului născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr.

Cuvântul Domnului

RUGĂCIUNEA CREDINCIOȘILOR

Fraților preaiubiți, în această zi minunată să ne înălțăm inimile în cântări de laudă lui Dumnezeu și să cerem de la pruncul Isus o binecuvântare veșnică asupra Bisericii noastre și a lumii care încă e copleșită de efectele pandemiei de covid. Să spunem împreună:

 R. Ascultă-ne Doamne!

  • Ne rugăm ca Isus, Fiul lui Dumnezeu, să întărească în această zi credința creștinilor, să țină în siguranță viața papei Francisc, și să de-a înțelepciune și pace episcopilor noștri Iosif și Petru. R.
  • Ne rugăm ca Isus, născut din Maria și apărat de Iosif, să întărească viața familiilor cu iubire reciprocă, să îi apere pe cei nenăscuți, să îi aline pe cei neliniștiți, și să fie aproape de cei bolnavi și bătrâni. R.
  • Ne rugăm ca Isus, vizitat mai întâi de păstorași săraci, să aibă grijă de cei care trăiesc în sărăcie, și să îi conducă pe cei care au mult la împărtășirea a ceea ce au cu cei cărora le lipsește necesitățile fundamentale de a trăi. R.
  • Ne rugăm ca Isus, prințul păcii, să aducă la un bun sfârșit violențele, să redea armonie națiunilor, să vindece rănile războaielor și să dea pacea tuturor inimilor rănite. R.
  • Ne rugăm ca Isus, pruncul divin, să aducă o nouă speranță creștinilor persecutați pentru credința lor, ca astfel ei să rămână fideli lui Cristos în orice situație. R.
  • Ne rugăm ca Isus, vindecătorul divin, să privească cu compasiune asupra lumii încă sfâșiată de pandemia de Covid, ca astfel să vindece bolnavi, să îi aline pe cei aflați în durere, să apere sănătatea medicilor și a asistenților medicali. R.
  • Ne rugăm ca Isus, sursa vieții veșnice, să ia în brațele milostivirii sale, toți credincioși noștri răposați precum și pe cei din lumea întreagă. R.

Doamne Dumnezeul nostru, noi îl adorăm și cinstim pe Fiul tău, Isus, născut în această noapte sfântă. Dă-ne te rugăm harul bucuriei și fericirii de care au avut parte Maria și Iosif în acel staul din Betleem. Prin Cristos Domnul nostru. Amin

Asupra Darurilor
Să fie bine primită, Doamne, ofranda pe care ţi-o aducem în această zi de sărbătoare, căci din ea izvorăşte împăcarea noastră deplină cu tine şi prin ea îţi putem aduce închinarea desăvârşită. Prin Cristos, Domnul nostru.
Ant. la Împărtăşanie                                Ps 97,3

Toate marginile pământului au văzut mântuirea Dumnezeului nostru.

După Împărtășanie

Dumnezeule milostiv, te rugăm, dăruieşte-ne harul ca Mântuitorul lumii, care s-a născut astăzi şi ne-a renăscut pentru viaţa dumnezeiască, să ne facă părtaşi ai nemuririi sale. El, care vieţuieşte şi domneşte în vecii vecilor.

Nașterea Domnului – Liturghia din timpul zilei – 9

Is 52,7-10
Evr 1,1-6
In 1,1-18

Iubirea lui Dumnezeu față de noi nu e din această lume!

Astăzi este o zi cu adevărat minunată fiindcă simțim mai mult ca niciodată iubirea lui Dumnezeu față de noi. Cine și-ar fi putut imagina vreodată, chiar și în cele mai nebune vise, că Dumnezeu care a făcut întregul univers și ține totul unit ne-ar putea iubi atât de mult încât ar putea deveni chiar unul ca noi prin Fiul său Isus? Iubirea lui Dumnezeu pentru noi, am putea spune, e destul de nebună și nu are nici un sens. Nu vom putea niciodată să înțelegem cum trebuie sau cum să cuprindem ceea ce face iubirea lui Dumnezeu pentru noi fiindcă ea nu e din lumea aceasta. Astăzi suntem plin de bucurie fiindcă am ajuns să celebrăm ceea ce nu e din această lume, adică iubirea lui Dumnezeu pentru noi, care a devenit o parte a acestei lumii în momentul în care Isus s-a născut la Betleem.

Însă ce spune asta despre noi, despre tine? Înseamnă că Dumnezeu știe că tu nu ești din lumea aceasta deși ești o parte a ei! Lumea poate că te va trânti la pământ, alți poate că te vor face una cu pământul, tu poate că vei cădea la pământ însă nu acesta e modul în care Dumnezeu privește la tine. Dumnezeu dorește să ne ridice pentru ca noi să vedem ca ne aparținând lumii acesteia. Din nou și din nou îl putem vedea pe Isus cum i-a oameni de mână și îi ajută. El a luat-o pe acea fetiță de mă, pe care toți credeau că a murit iar ea s-a ridicat (Mt 9,25?; Mc 5,41-42; Lc 8,54-55), el a luat-o pe soacra lui Petru de mână iar ea s-a ridicat iar febra a lăsat-o (Mc 1,31), el l-a luat pe acel om orb de mână și l-a condus în afara satului unde l-a vindecat (Mt 8,22-25). Acesta e planul lui Dumnezeu și pentru noi. Isus este capabil să ne i-a de mână și să ne ridice din lumea în care ne aflăm în lumea în care se află el. Isus, lumina lui Dumnezeu, dorește să ne lumineze pe toți, pentru a ne arăta ceea ce Dumnezeu gândește despre noi, ceea ce contează cu adevărat.

Acesta e darul Crăciunului. Există numai un singur cadou de Crăciun despre care merită să vorbim cu adevărat, darul pe care Dumnezeu ni l-a dat în Cristos. Darul de Crăciun pentru noi toți este Isus. Isus nu va intra cu forța în viețile noastre, ci ține de noi să ne deschidem pentru a-l primi pe Isus.

În Betleem am văzut cum nu a existat nici un loc pentru Isus, Maria și Iosif în han, în acel prim Crăciun (Lc 2,6). Așa că întrebarea e, facem noi loc pentru Isus, Maria și Iosif în hanul inimii noastre de acest Crăciun? Isus te poate lua de mână pentru a te ridica din lumea aceasta în lumea sa. Însă ne vom deschide noi inimile mai mult lui Isus pentru a-i permite să ne ridice la ceea ce Dumnezeu a plănuit ca noi să fim? Vom face noi loc în hanul inimii noastre pentru Isus de acest Crăciun și în fiecare zi a vieții noastre?

Există un singur verset în cartea profetului Isaia care, timp de multe secole înainte de Cristos, a dus la inspirația atâtor de multe scene ale nașterii în care vedem animale în jurul ieslei lui Isus. Profetul Isaia spusese: Boul îşi cunoaşte proprietarul şi măgarul ieslea stăpânului său; Israel, însă, nu cunoaște, poporul meu nu înțelege” (Is 1,3).

Datorită acestui verset al profetului Isaia, fiecare scenă a nașterii Domnului are în componența ei un bou și un măgar. Iar dacă stăm să îl analizăm îl vom găsi destul de înfricoșător. Boul își cunoaște stăpânul, măgarul știe de unde să își ia mâncarea însă poporul ales al lui Dumnezeu, Israel, din timpul profetului Isaia și la multe secole înainte de Cristos, nu îl cunoșteau pe Dumnezeu și nu înțelegeau căile lui Dumnezeu.

Dumnezeu a rezolvat aceasta câteva secole mai târziu în momentul în care a devenit asemenea nouă în Isus pentru ca noi să putem să îl cunoaștem și să îl înțelegem pe Dumnezeu. Ce ar fi putut face Dumnezeu mai mult pentru noi? Dumnezeu ne-a dat cel mai mare dar dintre toate în acel prim Crăciun, pe Fiul său Isus. Însă Isus ne invită pe fiecare dintre noi să îi oferim un dar în schimb, darul inimii noastre, darul unui loc pentru el în hanul inimii noastre și nu doar de acest Crăciun sau Paște, ci în fiecare zi, dar mai ales de a-l adora și cinsti la sfânta Liturghie din fiecare Duminică. Cât de teribil a fost ca cu câteva secole înainte de Cristos, ca profetul Isaia să se plângă că până și boul își cunoaște stăpânul iar măgarul locul de unde să își ia mâncarea, iar oameni timpului său să nu îl cunoască pe Dumnezeu. Oare ne dăm noi seama cu adevărat tot ceea ce a făcut Isus pentru noi? Oare putem noi face ceva pentru Isus, să îl cunoaștem pe Isus ca pe cel mai bun prieten al nostru, să ne deschidem inima lui și să îl urmăm în fiecare zi a vieții noastre?

Și asta nu e tot. Noi suntem pe deplin oameni doar atunci când ne întoarcem la Dumnezeu, la Isus, pentru a-i permite să ne ridice la cine trebuie să fim noi cu adevărat. Dacă noi nu ne înțelegem sau nu ne vedem așa cum o face Dumnezeu, dacă noi ne vedem doar așa cum ne vede lumea ca fiind departe de Dumnezeu atunci suntem triști. Există doar un singur mod de a trăi, de a trăi prin urmarea lui Isus zi de zi, săptămână de săptămână, în fiecare Duminică, fiindcă dorința de Dumnezeu se află deja în noi. Singurul mod prin care putem fi pe deplin fericiți și plini de succes este de a face loc în hanul inimii noastre zi de zi pentru Isus. După cum a spus și îngerul păstorașilor, vi s-a născut Mântuitorul, care este Cristos Domnul (Lc 2,11). Isus este singurul nostru Mântuitor. Dacă noi nu îl urmăm pe Isus ca Mântuitor al nostru atunci suntem pierduți fiindcă numai Isus este calea spre Tatăl, calea spre cer, și doar Isus ne poate mântui.

Așa că întrebarea e, facem noi loc pentru Isus, Maria și Iosif în hanul inimii noastre de acest Crăciun? Dumnezeu știe că noi nu suntem din această lume și dorește ca noi să îi permitem Fiului său Isus să ne ia de mână și să ne ridice din această lume în lumea sa. Dumnezeu ne-a dat cel mai mare dar dintre toate în acel prim Crăciun, Fiul său Isus. Isus ne așteaptă ca noi să îi dăm un dar la schimb, darul inimii noastre, darul unul loc în hanul inimii noastre pentru el și nu doar de acest Crăciun sau Paște ci în fiecare zi. Putem noi face oare ceva pentru Isus? Da, să ne deschidem inimile lui Isus! Amin

Alte teme omiletice și catehetice

  1. Mesajul scripturilor de crăciun.
  2. Înțelegerea narațiunii copilăriei.
  3. Promisiunea mesianică în lecturile din Isaia.
  4. David și Isus.
  5. Semnificația simbolurilor: păstori, îngeri, hangiul.
  6. Pacea biblică pe pământ.
  7. Semnificația darurilor la Crăciun.
  8. Relatarea prologului lui Ioan și scena Betleemului lui Luca.
FOAIA DUMINICALĂ
//
Daca aveți vreo întrebare trimiteți-mi mesaj aici și va voi răspunde imediat!
Cu ce va pot ajuta?