Marți din săptămâna a 18-a de peste an
Ss. Eusebiu de Vercelli, ep. *; Petru Iulian Eymard, pr. * (Porţiuncula)
Culoare: verde
Psaltire: II
Liturghie la alegere
prefaţă comună
Ier 30,1-2.12-15.18-22
Ps 101
Mt 14,22-36
Ant. la intrare Ps 69,2.6
Dumnezeule, vino în ajutorul meu; Doamne, grăbeşte-te să mă ajuţi! Tu eşti ajutorul şi eliberato-rul meu; Doamne, nu întârzia!
Rugăciunea Zilei
Fii alături, Doamne, de slujito-rii tăi şi arată-le celor care te im-ploră bunătatea ta nemărginită; ei sunt mândri să te recunoască drept Creator şi Cârmuitor; reînnoieşte şi păstrează în ei harul tău, ca să-ţi fie plăcuţi pururi. Prin Domnul nostru Isus Cristos.
LECTURA I
Pentru marile tale păcate ţi-am făcut aceasta. Voi aduce înapoi din robie pe fiii lui Iacob.
Citire din cartea profetului Ieremia 30,1-2.12-15.18-22
Cuvântul care a fost către Ieremia de la Domnul: “Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: «Scrie pentru tine într-o carte toate cuvintele pe care ţi le-am spus!» 12 Aşa vorbeşte Domnul: «Rana ta este de nevindecat şi lovitura ta, gravă. 13 Nu este nimeni care să apere cauza, ca să-ţi lege rana; sunt medicamente care să vindece, dar nu pentru tine. 14 Toţi cei care te iubeau te-au uitat, nimeni nu te mai caută, pentru că te-am lovit cum se loveşte duşmanul, cu o pedeapsă crudă, pentru mulţimea nelegiuirilor tale şi pentru că s-au înmulţit păcatele tale. 15 De ce strigi pentru rana ta? Chinul tău este de nevindecat din cauza mulţimii nelegiuirii tale şi, pentru că s-au înmulţit păcatele tale, ţi-am făcut acestea»”. 18 Aşa vorbeşte Domnul: “Iată, eu aduc înapoi din captivitate corturile lui Iacob şi mă voi îndura de locuinţele lui! Cetatea va fi reconstruită pe ruinele sale şi palatul va fi locuit după regula lui. 19 Va ieşi de acolo mulţumire şi glasul celor care se bucură: îi voi înmulţi şi nu se vor împuţina, îi voi face să fie onoraţi, nu neînsemnaţi. 20 Fiii lui vor fi ca altădată, adunarea lui va fi stabilă înaintea mea; îi voi pedepsi pe toţi cei care îi oprimă. 21 Conducătorul lor va fi din el şi stăpânitorul lor va ieşi din mijlocul lui; îl voi face să se apropie, iar el se va apropia de mine. Cine este cel care îşi împrumută inima ca să se apropie de mine? – oracolul Domnului. 22 Atunci, voi veţi fi poporul meu, iar eu voi fi Dumnezeul vostru”.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 101(102),16-18.19-21.29 şi 22-23 (R.: 17)
R.: Domnul a reconstruit Sionul şi s-a arătat în slava lui.
16 Toate popoarele se vor teme de numele Domnului
şi toţi regii pământului, de gloria sa,
17 pentru că Domnul a reconstruit Sionul
şi s-a arătat în gloria lui.
18 El ia aminte la rugăciunea celor lipsiţi
şi nu dispreţuieşte rugăciunile lor. R.
19 Aceasta să se scrie pentru generaţiile viitoare
şi poporul care se va naşte îl va lăuda pe Domnul;
20 pentru că el a privit din înălţimi, din sanctuarul său;
Domnul s-a uitat din cer asupra pământului,
21 ca să asculte suspinul celor închişi
şi pentru a-i elibera pe cei condamnaţi la moarte. R.
29 Fiii slujitorilor tăi vor avea o locuinţă
şi descendenţa lor va rămâne în siguranţă în faţa ta,
22 pentru ca numele Domnului să fie vestit în Sion
şi lauda lui, în Ierusalim,
23 când se vor aduna împreună popoarele şi domniile,
ca să-i slujească Domnului. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 1,49b
(Aleluia) Rabbi, tu eşti Fiul lui Dumnezeu, tu eşti regele lui Israel! (Aleluia)
EVANGHELIA*
Porunceşte să vin la tine pe apă!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 14,22-36
În acel timp, după ce Isus a săturat mulţimile, îndată i-a zorit pe discipoli să urce în barcă şi să meargă înaintea lui pe ţărmul celălalt, până ce el va da drumul mulţimilor. 23 După ce a dat drumul mulţimilor, s-a urcat pe munte singur, ca să se roage. Când s-a înserat, era acolo singur. 24 Barca se îndepărtase deja de uscat, la mai multe stadii, zguduită de valuri, deoarece vântul le era împotrivă. 25 Pe la straja a patra din noapte, Isus a venit la ei, umblând pe mare. 26 Văzându-l că merge pe mare, discipolii s-au tulburat, spunând că este o fantasmă, şi, de frică, au început să strige. 27 Dar Isus le-a vorbit îndată: “Curaj! Eu sunt, nu vă temeţi!” 28 Atunci Petru, răspunzând, i-a zis: “Doamne, dacă eşti tu, porunceşte să vin la tine pe apă!” 29 El i-a zis: “Vino!” Coborând din barcă, Petru a început să umble pe apă şi a venit spre Isus. 30 Dar, văzând vântul puternic, s-a înspăimântat şi, pentru că a început să se scufunde, a strigat: “Doamne, salvează-mă!” 31 Îndată Isus a întins mâna, l-a apucat şi i-a zis: “Om cu puţină credinţă, de ce te-ai îndoit?” 32 Când s-a urcat în barcă, vântul a încetat, 33 iar cei care se aflau în barcă l-au adorat spunând: “Cu adevărat eşti Fiul lui Dumnezeu!” 34 După ce au trecut dincolo, au atins uscatul la Genezaret. 35 Când l-au recunoscut, oamenii din ţinutul acela au trimis veste în toată împrejurimea aceea şi i-au adus la el pe toţi bolnavii. 36 Îi cereau voie să-i atingă chiar şi numai ciucurii hainei şi toţi cei care o atingeau erau vindecaţi.
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 1,49b
(Aleluia) Rabbi, tu eşti Fiul lui Dumnezeu, tu eşti regele lui Israel! (Aleluia)
EVANGHELIA
Orice plantă pe care n-a plantat-o Tatăl meu ceresc va fi smulsă din rădăcini.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 15,1-2.10-14
În acel timp, au venit la Isus de la Ierusalim unii farisei şi cărturari şi i-au spus: 2 “De ce discipolii tăi încalcă tradiţiile bătrânilor? Pentru ce nu-şi spală mâinile când mănâncă pâine?” 10 Şi, chemând mulţimea, Isus le-a spus: “Ascultaţi şi înţelegeţi! 11 Nu ceea ce intră în gură îl face pe om impur, dar ceea ce iese din gură, aceea îl face pe om impur”. 12 Atunci s-au apropiat discipolii şi i-au spus: “Ştii că fariseii, ascultând cuvântul acesta, s-au scandalizat?” 13 El, răspunzând, le-a zis: “Orice plantă pe care n-a plantat-o Tatăl meu ceresc va fi smulsă din rădăcini. 14 Lăsaţi-i, ei sunt călăuze oarbe pentru orbi! Iar dacă un orb călăuzeşte un alt orb, amândoi cad în groapă”.
Cuvântul Domnului
Rugăciunea credincioși
Fraților preaiubiți, Dumnezeu care ne-a vorbit astăzi prin profetul Ieremia, ne-a dat o mare speranță, că nimeni dintre noi nu va fi abandonat fiindcă milostivirea lui Dumnezeu este atotcuprinzătoare. Să spunem împreună:
R. Ascultă-ne Doamne!
- Ne rugăm ca noi să ne putem trage speranța de la profeția lui Ieremia, și să nu privim la nimeni ca fiind departe de iubirea, vindecarea și milostivirea lui Dumnezeu. R.
- Ne rugăm ca cei care par să își fi pierdut orice simț al propriei lor demnități sau valori să aibă un loc special în rugăciunea noastră de astăzi. R.
- Ne rugăm ca tineri și adulți care se străduiesc să își mențină inimile curate și iubirea sinceră să crească ca popor plin de integritate. R.
- Ne rugăm ca mărturia eroică a sfântului Eusebiu, să îi susțină pe cei care sunt persecutați pentru credința lor în Isus. R.
- Ne rugăm ca noi să urmăm exemplul sfântului Petru Iulian Eymard și iubirea sa față de prezența lui Isus din preasfântul Sacrament. R.
- Ne rugăm ca toți credincioși noștri răposați să se odihnească în pace în casa Regelui Veșnic. R.
Doamne Isuse Cristoase, vin-o și domnește! Fă ca trupul meu să fie templul tău, fă ca inima mea să fie tronul tăi, fă ca eu să fiu slujitorul tău devotat, fă ca eu să fiu al tău mereu, trăind numai în tine și pentru tine. Amin
(rugăciunea sfântului Petru Iulian Eymard)
Asupra Darurilor
În bunătatea ta, Doamne, sfinţeşte aceste daruri şi, primind jertfa adusă în Duhul Sfânt, fă din noi ofrandă veşnică închinată ţie. Prin Cristos, Domnul nostru.
Ant. la Împărtășanie Înţ 16,20
Tu ne-ai dat, Doamne, pâine din ceruri, care are în sine orice desfătare, bineplăcută tuturor
După Împărtășanie
Însoţeşte-i necontenit, Doamne, cu ocrotirea ta pe aceia pe care i-ai înnoit cu pâinea cerească; hrănindu-i neîncetat în această viaţă, învredniceşte-i, te rugăm, de mântuirea veşnică. Prin Cristos Domnul Nostru. Amin
Marți din săptămâna a 18-a de peste an – 2
Mt 14,22-36
Isus umblă pe apă
Îmi amintesc de o poveste despre un om care era pe mare de unul singur într-o barcă micuță. La un moment dat s-a ivit o furtună puternică, care a început să lovească barca și o amenința sa o scufunde. Omul a început să se roage. Dintr-o dată parcă începuse să îl vadă pe Isus venind spre el, mergând pe apă. Amintindu-și de relatarea din evanghelie, a și început să strige, Doamne, dacă ești tu, poruncește să vin la tine pe apă. Vin-o, a răspuns Isus. Așa că omul și-a pus o vestă de salvare, a pășit pe marginile bărcii, apoi pe apă și a început să meargă spre Isus. Isus i-a spus: De ce te-ai îndoit 
de cuvintele mele, om cu puțină credință? Dar Doamne, nu m-am îndoit de cuvintele tale! A protestat omul. Atunci de ce a-i păstrat colacul de salvare? A întrebat Isus. Ooo…aia! a răspuns omul. Era doar în caz că!
Frica ne paralizează. În textul evangheliei de astăzi am văzut că discipoli au fost înspăimântați de furtună cu toate că erau cu toți pescari. Ei sunt și mai speriați când văd o fantomă. Însă, ce e mai rău e faptul că ei îl consideră pe Isus, o fantomă. Însă, când Isus le spune că este El, Petru imediat dorește să meargă la dânsul pe apă. El deja făcuse câțiva pași când, deodată observă că începe să se scufunde. El începuse să se scufunde fiindcă în loc să se concentreze asupra lui Isus el a început să de-a atenție vântului. El a început să se scufunde în momentul în care atenția lui nu mai era asupra lui Isus ci asupra vântului puternic. El se uită în jos în loc să se uite în sus la Dumnezeu. Aceasta e și ceea ce se întâmplă cu noi în momentul în care dăm atenție mai puțină lui Isus și dăm atenție mai multă dificultăților și problemelor noastre.
Asemenea experienței de care a avut parte un preot cu tatăl său dintr-una din călătoriile lor pe un munte în care doreau să găsească lemn pentru a face câteva scaune. Au trecut împreună pe cărări dificile și tot mai grele până când au ajuns la o prăpastie foarte adâncă. Pentru a putea trece pe partea cealaltă ei trebuiau să traverseze un pod din frânghii atârnat de ambele părți. Trebuiau să calce pe frânghii ținându-se de marginile podului care era tot din frânghii. Tatăl lui a fost primul care a trecut pe acele frânghii atârnate. După care a sosit și rândul lui moment în care i-a trecut o idee trăsnită prin cap, precum că frânghia s-ar putea rupe. A început să tremure atât de tare. Nu știa ce să mai facă până când tatăl lui i-a spus, Nu te uita în jos, privește în sus. A început să traverseze privind în sus la cer, uneori chiar și la frânghii dar niciodată în jos. Dintr-o dată și-a dat seama că ajunsese pe partea cealaltă.
Important e să nu ne uităm în jos ci să ne uităm în sus la Dumnezeu. Să nu ne uităm la furtuna problemelor și dificultăților noastre ci să fim atenți lui Isus. Să ne fixăm ochii doar la Isus. Cineva spusese că tendința naturală e aceea de a ne concentra asupra dificultăților, asupra vântului și asupra valurilor, asupra sensului si nu asupra a fi stăpân. De aceea va trebui să ne fixăm inima și voința asupra lui Cristos. Încrederea în puterea și tăria mâinii sale mântuitoare, salvatoare. El nu ne va da drumul niciodată. Dacă ne va chema la o muncă anume, la o anumită cale de a fi, la un nivel mai mare de credință, tot el ne va da tot ceea ce avem nevoie. Cât de mulți dintre noi preferă să folosească amulete în loc să se încreadă în Domnul? Cât de mulți dintre noi au propriile articole religioase, cruciulițe și medalii binecuvântate în speranța că vor alunga răul din calea noastră?
Întrebarea cu care aș dori să închei este, Unde ne punem încrederea? Ne punem încrederea în aceste amulete, superstiții, în lumânări și în miracole de la Dumnezeu? Uneori Domnul potolește furtuna. Uneori permite furtunii să ragă iar el preferă să își calmeze numai copilul. Amin
Alte teme omiletice și catehetice
- Atitudini de intransigență
- Mâinile ajutătoare ale lui Cristos în momente de neliniște.
Marţi din săptămâna a 18-a de peste an – 2
Mt 14,22-36 Isus umblă pe apă Îmi amintesc de o poveste despre un om care era pe mare de unul singur într-o barcă micuță. La un moment dat s-a ivit
Marţi din săptămâna a 18-a de peste an – 1
In textul evangheliei pe care îl vom auzi astăzi vom vedea că discipoli sunt înspăimântați de furtună cu toate că erau cu toți pescari...
