Duminica a 4-a a Paștelui (A)

Fap 2,14a.36-41
1Pt 2,20b-25
In 10,1-10

Fiecare Duminică a patra de după paște se numește Duminica Bunului Păstor. Iar asta fiindcă lecturile ce se folosesc vorbesc despre Bunul păstor, Isus Cristos, care e gata să își de-a viața pentru noi, gata să apere viața, gata să răspândească viața, gata să își de-a întreaga viață pentru oile sale zi de zi. Un adevărat lider își modelează conducerea după cea a păstorului cel bun.

Conducere, toți vrem o conducere bună. Păstori buni care să ne conducă la pășuni verzi. Votăm de fiecare dată cu speranța că îi și vom alege, aplicăm la diferite locuri de muncă sperând că vom lucra pentru ei, mergem la școli sperând să fim educați de ei. Toți avem oportunitatea de a deveni lideri fiindcă avem persoane de care ne pasă, de care trebuie să avem grijă și pe care trebuie să le conducem. De exemplu, sfântul nostru părinte, el este conducătorul bisericii universale. Episcopi sunt conducători bisericii locale numite dieceze. Preoți parohi sunt conducători sau lideri parohiilor lor. Conducători laici sunt lideri organizațiilor lor religioase sau asociațiilor. Oficialitățile guvernamentale, manageri, părinți și alți, toți sunt lideri în propriul lor domeniu de activitate.

Însă nu mereu găsim această conducere pe care o tot căutăm ca fiind bună. Încrederea pe care ne-o punem în lideri noștri poate fi frântă. Așa că întrebarea e, ce ne vom face în astfel de cazuri? Textul evangheliei de astăzi ne-a vorbit despre Isus care este păstorul cel bun, ca fiind cel care deține răspunsul, chiar dacă mulți dintre noi poate că nu au văzut o oaie sau un păstor adevărat. Prin urmare, acesta este și motivul pentru care ne este atât de greu să înțelegem bogăția imaginii oii și a păstorului, care ne sunt prezentate în textul evangheliei de astăzi. Însă, există doar un singur mod de a-l înțelege, iar acesta este următorul, de a învăța aspecte ale vieții unui păstor și în același timp și semnificația lor spirituală din sfânta scriptură.

Metafora, păstorul conducând oaia, exprimă cinci tipuri de trăsături sau caractere, care sunt complet distincte între ele, toate cinci se pot găsi desigur într-un păstor bun.

Prima e aceea că un păstor este dedicat. Un adevărat lider este gata să își de-a viața indiferent de ceea ce se întâmplă. Spre diferență de lideri noștri moderni, de exemplu, politicieni, a căror limbi sunt atât de dulci, mai dulci decât mierea, lideri muncitorilor, oficialități guvernamentale, angajați și chiar preoți, care profită și se arată pe ei înșiși în loc să aibă grijă și să se preocupe de binele oamenilor.

Un păstor dedicat trebuie să posede patru aspecte principale. Primul e competența. A fi competent nu se referă doar la a fi competent în a conduce oameni ci mai ales că el sau ea trebuie să fie competent cu Dumnezeu.  Al doilea e cel al angajamentului. A fi angajat înseamnă să fii generos, adică a te dona pe tine însuți de dragul celorlalți. El sau ea trebuie să fie gata să împărtășească talentul, timpul și darurile sale. Al treilea e consacrarea, care înseamnă că, ca și lideri, ei sunt puși deoparte spre slujirea lui Dumnezeu. Acesta este scopul lui principal, sau ale ei, motivul pentru care slujește oamenii, fiindcă acesta este cel mai bun mod prin care îl poate sluji pe Dumnezeu. Al patrulea e convertirea. A fi convertit înseamnă să fii gata să ierți, indiferent de ce greșeli au făcut alți împotriva ta.

 A doua trăsătură e acea că un păstor e informat. Un adevărat lider își cunoaște oameni (In 10,3). A ști în termeni biblici înseamnă mai mult decât informațiile intelectuale. Acesta include și ai cunoaște pe nume, munca, ambițiile, planurile, sentimentele, împărtășirea condițiilor vieții lor, trecutul și identificarea cu ei în zbuciumurile lor. Un preot, precum este parohul unei comunități, este conducătorul spiritual al parohiei și trebuie să cunoască oameni. De exemplu, trebuie să fie familiar cu fețele lor, trebuie să le cunoască fețele și nu doar asta, ci trebuie să îi cunoască complet.

A treia e aceea că un păstor este un lider. El este un om puternic care apără turma sa de bestiile sălbatice. De exemplu, David care a apărat turma sa de asalturile unui leu, prin asaltarea și uciderea lui (1Sam 17, 34-37).

Am citit zilele acestea ceva conform căruia conducerea lui Isus constă în faptul că el merge înaintea noastră iar noi îl urmăm fiindcă recunoaștem vocea sa de iubire. Vom fi în siguranță dacă urmăm conducerea sa. Ori de câte ori întâmpinăm o problemă, e surprinzător cât de ușor auzim vocea sa atunci când dorim cu adevărat să o ascultăm. El nu se impune ci doar deschide poarta și ne arată calea și niciodată nu ne cere nimic din ceea ce el însuși nu ar face-o sau ar fi făcut-o deja.

A patra trăsătură e aceea că un păstor este un însoțitor, un tovarăș. El este blând cu turma sa, cunoaște condițiile lor și se adaptează la nevoile lor după cum ne este descris și de patriarhul Iacob (Gen 33,13-14).

Un preot povestea la un moment dat propria sa experiență, de cineva care fusese un adevărat păstor pentru el. Spunea că pe când abia fusese hirotonit preot, episcopul îi ceruse să aducă de la aeroport un alt preot care venea pentru a ține exercițiile spirituale dedicate preoților din acel an. Așa că s-a dus în cameră și a început să își pregătească geanta, în care a pus o sumă măricică de bani alături de scrisoarea de recomandare din partea episcopului și de alte documente. Își lăsase geanta pe una din băncile din stația de autobuz pentru a închiria de alături o mașină. Când s-a întors a observat că geanta nu mai era acolo. Agitat s-a dus la ghișeul de bilete din acea stație.

Când a ajuns acolo, a întrebat-o pe acea doamnă dacă a găsit vreo geantă menționând totodată că conținutul ei este extrem de important pentru el. Răspunsul lor a fost că Da. Preotul răsuflase ușurat. După care acea doamnă a spus că geanta le-a fost adusă de către un cerșetor. Când a luat-o, a și privit în ea și a observat că totul era acolo, inclusiv bani. Așa că, indiferent de cine a fost acea persoană care a dus geanta la ghișeu, acea persoana a fost un adevărat păstor pentru el.

A cincea caracteristică e aceea că un pastor trebuie să fie un exemplu. Un lider trebuie să fie un exemplu în comunitatea sa sau al ei, atât prin cuvânt cât și prin faptă. Asemenea preoților, cărora ne adresăm cu termenul părinte, iar asta fiindcă au un rol important de jucat ca și păstori. Undeva am găsit o semnificație a termenului de părinte, adică, Părinți sunt cele mai sfinte exemple în ceea ce privește spiritualitatea.

Domnul a încredințat turma sa slujitorilor săi ca păstori. De exemplu, Moise a fost un astfel de păstor. Psalmul 77, la versetul 21 spune, Ai călăuzit poporul tău ca pe o turmă, cu mâna lui Moise şi a lui Áaron.

Iar întrebarea cu care voi încheia este, Am avut noi grijă de turma pe care Dumnezeu ne-a încredințat-o? Amin