In 20,1-2.11-18
Astăzi celebrăm sărbătoarea sfintei Mariei Magdalena. Singura informație verificată pe care o avem despre ea o putem găsi în Noul Testament. De exemplu, în textul evangheliei după Luca, citim că el trecea prin cetăţi şi sate predicând şi ducând vestea cea bună a împărăţiei lui Dumnezeu. Cei doisprezece erau cu el; 2 de asemenea, unele dintre femei care fuseseră vindecate de duhuri rele şi de boli: Maria, numită Magdaléna, din care scosese şapte diavoli, (Lc 8, 1-2).
O interpretare a acestor șapte demoni, face referință la cele șapte păcate capitale, care conform catehismului la numărul 1866, ele sunt numite ca și păcate capitale, iar asta fiindcă implică și alte păcate, alte vicii. De exemplu, mândria împotriva umilinței, invidia împotriva blândeții, avaria împotriva abstinenței, dorința împotriva castității, mânia împotriva răbdării, lăcomia împotriva libertății, trufia împotriva sârguinței.
Însă ceea ce contează cu adevărat nu sunt demoni care îi ai ci faptul că ai șapte demoni era destul de grav. Maria Magdalena a fost extrem de recunoscătoare lui Isus pentru faptul că a scăpat-o de acest mare rău. Dar noi? Suntem noi recunoscători pentru tot ceea ce a făcut Isus pentru noi, pentru faptul că ne scapă mereu de toate păcatele, ispitele și pericolele care ne pasc? Îl iubim noi la fel de mult și suntem la fel de recunoscători precum Mariei Magdalena, a cărei iubirii pentru Isus era una atât de profundă?
