Înt 4, 7-15
Ps 102
Lc 12, 35-40
Am auzit zilele acestea de o poveste despre o familie fericită. Una din metodele lor de a se recrea era aceea de a-și încerca norocul să câștige la loto. Tatăl mereu cumpăra câteva tichete și le dădea copiilor lui, dar și tatălui lui, bunicului copiilor, în vârstă de 85 de ani.
Într-o bună zi, când a fost publicat un nou set de numere câștigătoare, unul dintre acele bilete ale lor conținea exact acele numere, câștigând astfel jackpot-ul de 20 de milioane de euro. Culmea e că acest bilet era tocmai al bunicului. Însă acum a apărut adevărata problemă fiindcă le era frică să îi divulge vestea, din teamă că va face un infarct din cauza entuziasmului. Așa că s-au tot gândit la o modalitate de a-i da vestea. Au invitat un preot care le era și prieten, și i-au spus ce să facă. Tânărul preot nu a stat deloc pe gânduri și a acceptat imediat sarcina, gândindu-se că va avea și el parte din câștig.
Preotul s-a dus în vizită la casa bătrânului un pic mai târziu pentru a vorbi cu el. După ce au schimbat câteva cuvinte, preotul, când dădea să plece, i-a spus așa ca din obișnuință, Apropo, bunicule, să presupunem că ai câștiga la loto premiul cel mare de 20 de milioane de euro, ce ai face cu toți acei bani?
Ce? 10 de milioane? a răspuns bătrânelul. E o sumă imensă părinte. Ei bine, a continuat bătrânul cu un zâmbet pe față, Părinte, iată ce aș face cu ei. 5 milioane aș da copiilor mei și nepoților mei….iar 5 milioane v-aș dona la dumneavoastră. Luat prin surprindere și entuziasmat, preotul a căzut jos și a murit de infarct. Și când vă gândeați că toți se temeau ca bătrânelul să nu facă infarct de bucurie.
Această povestioară ne arată cât de neașteptată poate fi moartea, cât neașteptată poate apărea. Din moment ce însuși, Isus în textul evangheliei de la această sfântă liturghie ne-a reamintit că trebuie să fim mereu pregătiți. Fiţi şi voi pregătiţi, a spus Isus astăzi, pentru că Fiul Omului va veni la ora la care nu vă gândiţi!” (Lc 12, 40).
Pregătirea despre care ne-a vorbit Isus face referință la cea de-a doua sa venire. De aceea va trebui să fim pregătiți mereu după cum a fost mereu pregătit(ă) și sora/fratele nostru(ă) __________. Să fim pregătiți mai ales pentru cea de-a doua sa venire. Însă, în acest discurs al său despre ce-a dea doua sa venire, Isus ne spune destul de clar faptul că această pregătire va fi măsurată prin disponibilitatea noastră de a-i sluji pe toți cei cu care ne întâlnim. De aceea va trebui să ducem la împlinire toate datoriile ce ne sunt încredințate zi de zi și să fim împăcați cu și în slujba aproapelui nostru acum, pentru ca astfel, să fim mereu gata pentru cea doua sa venire.
Însă cum putem fi noi pregătiți în această privință, în acest sens? În momentul în care murim, sufletul nostru va rămâne la starea în care se afla în momentul morții, pentru toată veșnicia. Dacă ne-am aflat într-o stare de har, atunci ne vom afla în prietenie cu Dumnezeu și am renunțat la păcat, în acel moment suntem gata să ne confruntăm cu judecata lui Dumnezeu. Însă, dacă ne aflăm într-o stare de păcat, păcat care ne separă de Dumnezeu, dacă nu am apucat să ne împăcăm cu Dumnezeu printr-o sinceră căință și mărturisire a păcatelor, atunci avem multe să ne temem în momentul în care vom muri.
Cum va trebui să aibă loc această pregătire? Cum s-a pregătit, sora/fratele nostru? În primul rând, va trebui să păstrăm în permanență învățăturile lui Isus, mereu înaintea ochilor noștri. Și dacă stăm să ne gândim, ne vom aminti de grădina Ghetsimani, unde Isus s-a întors spre discipoli lui și i-a găsit dormind, cum i-a îndemnat să vegheze și să se roage (Mc 14,38). Isus ar fi putut spune doar atât, Vegheați, adică rugați-vă. Iar asta fiindcă numai puternica rugăciune de amintire a prezenței lui Dumnezeu din mijlocul nostru și al promisiunii împărăției ne vor proteja de la fatalele distracții ce ne conduc viața spre standardele acestei lumii și de la a fi găsiți nepregătiți pentru momentul în care Domnul va veni la noi.
În al doilea rând, va trebui să fim credincioși vieți și cuvintelor lui Isus în această așteptare a noastră a momentului final, a celei de-a doua veniri ale sale. În ciuda criticilor, a respingerii a durerii și suferinței, va trebui să rămânem fideli iubirii Tatălui, după cum rămăsese și Isus. Va trebui să îndeplinim misiunea încredințată nouă, adică aceea de a proclama domnia lui Dumnezeu tuturor. Dumnezeu iubește fidelitatea și îi răsplătește pe cei care îi sunt credincioși. Ce este fidelitatea? Înseamnă a păstra cuvântul dat, promisiunea sau angajamentul indiferent de cât de greu sau dificil va deveni. Fidelitatea este un caracter important al lui Dumnezeu, caracter care este așteptat și de la noi.
Astfel să ne rugăm bunului Dumnezeu ca să îl(o) răsplătească pe sora/fratele nostru_________ pentru fidelitatea de care a dat dovadă în întreaga sa viață, și să nu îl/o pedepsească pentru supărările care i le-a provocat cât timp a fost pe acest pământ. Ci să o/îl facă părtaș(ă) de răsplata fericiților din ceruri. Amin
