Is 58,7-10
1Cor 2,1-5
Mt 5,13-16
Pierre Charles, un preot belgian iezuit, mare teolog și moralist, a spus la un moment dat că, Cum îl pot vedea pe Isus Cristos dacă nu îl văd în creștini? Apoi, marele filosof german, Friedrich Nietzsche, a spus la un moment dat că, Dacă creștini doresc ca noi să credem în mântuirea promisă lor, de ce nu arată mai mântuiți decât noi?
Ei bine, Isus ne-a spus în textul evangheliei de astăzi, Voi sunteți sarea pământului și lumina lumii. Atât sarea cât și lumina sunt indispensabile în viața noastră de zi cu zi. Fără ele, vom întâmpina adevărate probleme majore. Folosim sarea pentru a prepara mese delicioase și ne bazăm pe lumină pentru a ne desfășura activitățile noastre de zi cu zi.
Acestea două, sarea și lumina, simbolizează modul în care ar trebui să acționăm și să ne trăim viețile ca și creștini în lume, atât pentru noi înșine cât și pentru toți cei din jurul nostru. El nu a spus, Voi ar trebui să fiți sau Voi trebuie să fiți, ci a spus Voi sunteți. Prin urmare, acesta este și natura și caracteristica unui creștin, de a oferi un bun exemplu celorlalți, ca ei să vadă faptele voastre bune și să-l glorifice pe Tatăl vostru cel din ceruri (v. 16), și nu pentru noi înșine. Un lucru e clar, că ne mândrim foarte mult în acele momente în care cineva ne laudă ceea ce e un lucru normal, însă va trebui să avem grijă ca aceste laude să ne conducă spre rugăciune, spre lauda și recunoștința față de Dumnezeu care este dătătorul și autorul tuturor darurilor și abilităților noastre.
Însă ce se petrece de fapt cu lumea de astăzi? Lumea noastră de astăzi nu e mai bună fiindcă, noi creștini nu suntem nimic altceva decât niște ființe amare. Ghandi a spus la un moment dat că, Îmi place de Cristos însă nu îmi place de creștini și de modul lor de a trăi. Acesta este motivul pentru care el nu s-a convertit niciodată la creștinism.
Am ascultat zilele acestea un preot care își împărtășea experiența de care a avut parte la o întâlnirea cu o femeie, care este un membru al unei comunități creștine, în cadrul unei omilii de-a sale. Acest preot spunea că s-a prezentat acestei femei ca fiind preot. După care a întrebat-o care este religia ei. Ea i-a spus preotului că este un membru al comunității numite Biserica lui Cristos. Femeia urma să meargă într-o țară străină pentru a lucra la curățenie într-o casă din Italia, la o familie de Italieni. După care a continuat spunând că această familie de Italieni nu se rugau și nici nu mergeau la Biserică. A mai spus apoi că, Părinte, eu cred că ei sunt catolici. Preotul s-a simțit un pic rănit de ceea ce spunea acea femeie fiindcă ea compara și asemăna pe toți creștini catolici cu acea familie, că nimeni nu se roagă. Însă dacă stăm să ne gândim puțin, ne vom da seama că în spusele acelei femei se află un gram de adevăr. Acesta este motivul pentru care ne-a spus Isus astăzi Voi sunteți sarea pământului și lumina lumii.
Însă cum putem deveni sarea pământului și lumina lumii? În primul rând, prin a ne reaminti mereu că nu doar preoți și călugări sunt chemați să fie sare și lumină ci fiecare dintre noi. Dacă dorim să adăugăm o aromă în viețile oamenilor și să le luminăm existența, atunci va trebui să vorbim și să acționăm într-un așa fel încât să obținem tocmai aceste efecte. Când intrăm într-o cameră, prezența noastră aduce pace și bucurie. Când părăsim camera, viața pentru ei devine iar mai plictisitoare și dură. Când suntem cu ei, ei se simt afirmați și energizați am putea spune. Când ne separăm de ei, se simt singuri și marginalizați din nou.
În al doilea rând prin a dobândi o obișnuită din a citi Biblia în mod regulat, din a ne ruga și din a participa la sfântă Euharistie. Dar tot nu e de ajuns. La finalul fiecărei sfinte Liturghii, cuvintele de trimitere ale preotului ne oferă misiunea de a răspândi cuvântul lui Dumnezeu și de a-l pune în practică în toate activitățile noastre, pentru a le putea oferi o nouă aromă, o nouă prospețime. Limbajul nostru va trebui să fie expresiv în ceea ce privește preocuparea noastră ori de câte ori vorbim cu aproapele despre problemele lui.
Și voi încheia cu întrebarea, când mergem la locurile noastre de muncă sau la casele noastre, oameni se simt bine fiindcă noi suntem lângă ei sau se enervează fiindcă așteaptă să apară probleme? Ce fel de aromă sau lumină aducem cu noi? Acesta este sensul personal al sării și a luminii pentru Isus. Aceasta este sarcina și datoria noastră, aceasta este provocarea noastră, aceasta este misiunea și țelul nostru. Amin.
