Mt 11,25-30
Contemplația și slujirea
Rugăciunea zilei de astăzi spune că contemplarea patimilor Domnului și slujirea Bisericii sunt cele care au făcut-o pe Ecaterina de Siena să fie mereu înflăcărată cu iubirea divină.
Viața sfintei Ecaterina a fost plină cu fenomene mistice extraordinare precum viziuni și revelații, rupturi, căsătorii mistice. Datorită acestei unirii a ei cu Cristos în pătimirea sa, a primit darul sfintelor stigmate, pe mâinile, picioarele și inima ei. La început aceste stigmate ale ei au fost vizibile, însă ea s-a rugat ca acestea să nu fie văzute de ceilalți, iar rugăciunea ei a fost ascultată. Însă, la moartea ei, stigmatele au reapărut.
Iată ce i-a spus ea la un moment dat lui Dumnezeu, Tu ești un mister la fel de profund ca marea…cu cât mai mult te caut pe atât de mult te și găsesc, însă pe cât de mult te găsesc pe atât de mult te caut. Însă niciodată nu voi fi mulțumită; ceea ce primesc mă va lăsa cu o dorință și mai mare. Când îmi umpli sufletul, am o foame și mai mare, și devin și mai înfometată de lumina ta.
Ca terțiară dominicană, ea nu doar că a crezut în importanța rugăciunii contemplative, ci și în slujirea caritabilă. A îngrijit bolnavi și muribunzi și a adus confort prizonierilor prin a-i vizita în închisoare.
