duminică, 20 decembrie 2020

† Duminica 4 din Advent

Sf. Zeferin, pp. m.

Culoare:    violet
Psaltire
:    IV

Liturghie proprie, Credo,
prefaţă pentru Advent II

2Sam 7,1-5.8b-12.14a.16
Ps 88
Rom 16,25-27
Lc 1,26-38

LECTURA I

În veci va dăinui împărăţia lui David în faţa Domnului.

Citire din cartea a doua a lui Samuel 7,1-5.8b-12.14a.16
În zilele acelea, când regele David locuia în casa lui şi Domnul i-a dat linişte de toţi duşmanii lui de jur împrejur, 2 regele i-a zis profetului Natan: „Iată, eu locuiesc într-o casă de cedru, iar arca lui Dumnezeu locuieşte într-un cort!”. 3 Natan i-a răspuns regelui: „Tot ceea ce ai în inimă, mergi şi fă, căci Domnul este cu tine!” 4 În noaptea aceea, cuvântul Domnului a fost adresat lui Natan: 5 „Du-te şi spune-i slujitorului meu David: «Aşa vorbeşte Domnul: Oare tu îmi vei zidi o casă ca să locuiesc în ea? 8b Te-am luat de la staul, de la oi, ca să fii conducător peste poporul meu, peste Israel; 9 am fost cu tine oriunde ai mers, i-am nimicit pe toţi duşmanii tăi înaintea ta şi ţi-am făcut numele mare ca numele celor mari care sunt pe pământ; 10 îl voi pune pe poporul meu, Israel, într-un loc, îl voi stabili şi va locui el acasă şi nu va mai fi tulburat. Fiii nelegiuirii nu-l vor mai umili ca mai înainte, 11 din ziua când am stabilit judecători peste poporul meu Israel şi ţi-am dat linişte de toţi duşmanii tăi. Domnul îţi face cunoscut că Domnul îţi va face o casă! 12 Când se vor împlini zilele tale şi te vei odihni cu părinţii tăi, voi ridica un descendent al tău după tine, care a ieşit din tine, şi-i voi întări domnia. 14a Eu îi voi fi lui tată şi el îmi va fi mie fiu. 16 Casa ta şi domnia ta vor fi stabile înaintea ta pentru totdeauna, iar tronul tău va fi întărit pe vecie› »”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL

Ps 88(89),2-3.4-5.27 şi 29 (R.: cf. 2a)
R.: În veci voi cânta, Doamne, milostivirea ta.

2 Îndurările Domnului în veci le voi cânta,
cu gura mea voi face cunoscută
din generaţie în generaţie fidelitatea ta.
3 Căci ai spus: „Îndurarea s-a întemeiat pentru totdeauna;
ai stabilit în ceruri fidelitatea ta! R.

4 Am încheiat alianţă cu alesul meu,
i-am promis cu jurământ slujitorului meu, David:
5 «îţi voi întări seminţia pe vecie, din generaţie în generaţie,
îţi voi întemeia tronul tău de domnie»”. R.

27 El îmi va spune: „Tu eşti tatăl meu,
Dumnezeul meu şi stânca mântuirii mele!”
29 Pentru el păstrez pe veci îndurarea mea
şi alianţa mea va rămâne neclintită faţă de el. R.

LECTURA A II-A

Misterul ascuns din timpuri veşnice a fost descoperit acum.

Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 16,25-27
Fraţilor, celui care poate să vă întărească potrivit cu evanghelia mea şi cu predicarea lui Isus Cristos, potrivit cu descoperirea misterului care a fost ascuns din timpuri veşnice, 26 dar care a fost descoperit acum prin scrierile profetice, după porunca Dumnezeului celui veşnic, spre ascultarea credinţei, mister care a fost făcut cunoscut tuturor naţiunilor păgâne, 27 lui Dumnezeu care, singur, este înţelept, prin Isus Cristos, lui să-i fie glorie în veci! Amin.

Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE                  Lc 1,38b

(Aleluia) Iată slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău! (Aleluia)

EVANGHELIA

Vei zămisli şi vei naşte un fiu.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 1,26-38
În acel timp, îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, 27 la o fecioară logodită cu un bărbat, al cărui nume era Iosif, din casa lui David. Iar numele fecioarei era Maria. 28 Şi, intrând la ea, i-a spus: „Bucură-te, o, plină de har, Domnul este cu tine!” 29 Ea s-a tulburat la acest cuvânt şi cugeta în sine ce fel de salut ar putea fi acesta. 30 Însă îngerul i-a spus: „Nu te teme, Marie, pentru că ai aflat har la Dumnezeu! 31 Vei zămisli şi vei naşte un fiu şi-l vei numi Isus. 32 Acesta va fi mare: va fi numit Fiul Celui Preaînalt şi Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui David, tatăl său; 33 şi va domni peste casa lui Iacob pe veci, iar domnia lui nu va avea sfârşit”. 34 Maria a spus către înger: „Cum va fi aceasta, din moment ce nu cunosc bărbat?” 35 Răspunzând, îngerul i-a spus: „Duhul Sfânt va veni asupra ta şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; de aceea, sfântul care se va naşte va fi numit Fiul lui Dumnezeu. 36 Iată, Elisabeta, ruda ta, a zămislit şi ea un fiu la bătrâneţe, şi aceasta este luna a şasea pentru ea, care era numită sterilă, 37 pentru că la Dumnezeu nimic nu este imposibil”. 38 Atunci, Maria a spus: „Iată slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău!” Şi îngerul a plecat de la ea.

Cuvântul Domnului

Rugăciunea credincioșilor

Odată cu apropierea de sfârșitul timpului Adventului, timpul nostru de așteptare pentru venirea Domnului se apropie de sfârșit. Să îi cerem Domnului să ne ajute să intrăm în timpul Crăciunului cu o profundă bucurie spirituală, acum când ne pregătim pentru intrarea Fiului său în viețile noastre. Să spunem împreună:

R. Ascultă-ne Doamne!

  • Ne rugăm pentru sfântul nostru părinte papa Francisc, pentru episcopul nostru Iosif, și pentru toți cei care învață credința catolică din lume, ca ei să lucreze neîncetat pentru proclamarea veștii cele bune peste tot și mereu. R.
  • Odată cu apropierea celebrării nașterii Domnului, să ne rugăm ca Domnul să se nască din nou în noi și să găsească în inimile și casele noastre un loc în care e bine primit. R.
  • Ne rugăm pentru toate mamele care așteaptă un copil, mai ales pentru cele care sunt preocupate în mod excesiv, ca Fecioara Maria să le însoțească într-un mod special în pregătirea lor pentru nașterea copilului lor. R.
  • Ne rugăm ca noi să fim mereu deschiși în viața noastră de rugăciune față de orice cerere are Dumnezeu de la noi și ca noi să răspundem cu aceiași generozitate și încredere asemenea Mariei, fie mie după cuvântul tăuR.
  • Ne rugăm pentru toți cei care găsesc viața ca fiind destul de dificilă: cei bolnavi, fără adăpost, fără loc de muncă, dar mai ales cei care sunt ispitiți să dispere. Ca Domnul să își trimită îngeri săi la ei pentru a le aduce mesajul de speranță și de alinare. R.
  • Îi încredințăm pe toți cei care au murit milostivirii iubitoare a lui Dumnezeu. Ca Dumnezeu să le acorde odihna veșnică. R.

Tată, tu care te unești cu oamenii pentru ca să crească între ei un singur popor de pace, dăruiește-ne harul să primim credința pentru care Fiul tău a dorit să locuiască în mijlocul nostru. Prin Cristos Domnul Nostru. Amin

Foaia Duminicală

Duminica 4 din Advent (B) – 1

2Sam 7,1-5.8b-12.14a.16
Rom 16,25-27
Lc 1,26-38

Astăzi, ne aflăm în cea de-a patra Duminică din timpul adventului. Iar mâine, ba chiar diseară ne vom aduna împreună pentru a celebra venirea luminii lui Dumnezeu în lume, în ziua de Crăciun, de 25 decembrie, de Nașterea Domnului. De crăciun noi celebrăm venirea în lume a lui Isus. Probabil că atunci, mai mult ca niciodată vom simți apropierea lui Dumnezeu față de noi din moment ce ne va fi foarte ușor să ne deschidem inimile lui. Prin urmare, textul evangheliei de astăzi, ne-o prezintă pe fecioara Maria în primul crăciun. Credința de care a dat dovadă în timpul buneivestiri, a vizitei îngerului este cea care ne ajută să ne pregătim cum se cuvine pentru nașterea Domnului.

În continuare ne vom îndrepta atenția asupra conversației dintre Maria și îngerul Gabriel. Și vom observa patru gesturi, patru acțiuni mari și importante la Maria.

În primul rând, Maria ascultă. Îngerul vestește că Mesia se va naște din ea iar ea ascultă. Măreția ei vine și din ascultarea ei plină de credință. Maria ascultă, apoi cere lămuriri și într-un final acceptă să fie slujitoarea Domnului.

Rugăciunea, este o ascultare. Noi putem pune întrebări însă răspunsurile vor veni prin ascultare. Iar aceasta nu are loc numai în cazul lui Dumnezeu, această trebuință de a avea o atitudine de ascultare. Dacă întâmpinăm dificultăți cu membri familiei noastre, adesea apar fiindcă nu știm cum să ascultăm. Suntem gata, pregătiți cu răspunsul însă fără a înțelege întrebarea.

Imagini pentru the annunciation

În al doilea rând Maria acceptă. Maria este profund tulburată încă de la salutul inițial al îngerului. Însă îngerul Gabriel o liniștește că totul va fi bine. Nu-ți fie teamă…Duhul Sfânt va veni asupra ta și puterea Celui Preaînalt te va umbri; de aceea, sfântul care se va naște va fi numit Fiul lui Dumnezeu.  Aceste cuvinte au ajutat-o pe Maria ca într-un final să își întoarcă emoțiile negative spre un cuvânt umil de acceptare.

Cuvântul cel mai important dintre aceste cuvinte ale îngerului de liniștire este cuvântul umbrită. Cuvântul este folosit de foarte puține ori în Biblie, extrem de rar. În Vechiul Testament, de exemplu, îl întâlnim în cartea exodului, unde putem citi că în momentul în care cortul a fost umbrit, prezența Domnului l-a și umplut. În acest caz, textul face referință la arca alianței care era păstrată în acel cort, iar Domnul Dumnezeu l-a umbrit sau la acoperit.

Alegerea evanghelistului Luca de a alege acest cuvânt nu este una accidentală ci are simboluri profunde. El compară trupul fecioarei Maria cu acel cort în care era ținută arca alianței. El compară pântecul Mariei, în care Isus a stat timp de nouă luni, cu arca alianței în care se aflau tablele de piatră cu cele 10 porunci. Astfel în momentul în care puterea lui Dumnezeu a umbrit-o pe Maria, prezența Domnului a și umplut-o.

Însă, Dumnezeu poate fi prezent în fiecare dintre noi în moduri diferite. De exemplu, pentru un băiețel al cărui tată plecase definit. Acest băiețel întotdeauna lua în brațe geaca de piele a tatălui său și o strângea tare la piept. Însă în momentul în care mama lui i-a luat geaca, acest băiețel a început să plângă, fiindcă îi era enorm de dor de tatăl său, iar tatăl lui era prezent în el ori de câte ori strângea acea geacă în brațe.

Într-un mod asemănător, Dumnezeu este este prezent în moduri diferite. În primul rând, Dumnezeu este este prezent în creație. Dumnezeu a pus o parte mică din el în tot ceea ce a creat, exact ca și sculptorul care a pus ceva din el însuși în operele sale de artă.

În al doilea rând, Dumnezeu este prezent în cuvintele sfintei scripturi. Gândurile lui Dumnezeu ne sunt prezente în scripturi, după cum gândurile sculptorului sunt prezente în opera sa de artă. Și într-un final, Dumnezeu este prezent în Isus. Dumnezeu a devenit prezent în carne și oase.

În al treilea rând, Maria crede. Credința ei era umilă și prin urmare ea crede și abia apoi se gândește asupra a ceea ce i-a mai spus îngerul și anume că: Elisabeta, ruda ta, a zămislit şi ea un fiu la bătrânețe, şi aceasta este luna a șasea pentru ea, care era numită sterilă, pentru că la Dumnezeu nimic nu este imposibil. Cuvintele importante din aceste două versete sunt cuvintele pentru că la Dumnezeu nimic nu este imposibil.  Înainte ca puterea lui Dumnezeu să o umbrească pe Maria, lumea era lipsită de speranță. Păcatul și violența era pretutindeni. Rasa umană nu avea nici o speranță că va fi salvată, mântuită. Era ținută în sclavie de către diavol. Sfânta Elisabeta nu mai avea nici o speranță că va da naștere, că va aduce pe lume un fiu, fiindcă era prea bătrână și pe deasupra și sterilă. Până și preasfânta Fecioară Maria nu avea nici o speranță că va purta un copil fiindcă ea era fecioară. Însă când Dumnezeu a umbrit-o pe Maria, el a schimbat toate acestea, mai ales când Isus a intrat în lume prin marele fiat-ul Mariei, prin marele ei da. Da, Dumnezeu dorește ca Maria să se supună, chiar și pentru unul din cele mai nobile motive, credința.

Într-o bună zi, un om stătea, atârna pe o singură ramură, și aceea subțire în vârful unui copac de unde nu avea cum să mai coboare. În acel moment, bărbatul a început să strige la Dumnezeu: Doamne te rog salvează-mă, tu știi că eu cred în tine. Tot ceea ce cer de la tine este să mă salvezi și voi vesti numele tău până la marginile lumii. Foarte bine atunci, s-a auzit vocea lui Dumnezeu. Te voi salva. Dă drumul la ramură.

Atunci omul, și mai nervos și tulburat a strigat: Să dau drumul la ramură? Tu chiar crezi că sunt nebun? Uni oameni se agață de propriile lor motivații atât de tare încât niciodată nu vor fi capabili să vadă lumina credinței. Credința Mariei este întotdeauna activă, prin urmare ea nu doar că acceptă adevărul divin dar și acționează asupra lui, îl folosește, și îl dezvoltă.  Ea este mereu activă de aceea a și spus: Iată slujitoarea Domnului.

În al patrulea rând, Maria se supune. Ascultarea ei implică și un risc pe care și-l ea, mai ales atunci când spune: fie mie după cuvântul tău. Supunerea ei este iubirea. Ea îl iubește pe Dumnezeu de aceea se și încrede în el și îl ascultă. Ea a tot continuat să spună Da, lui Dumnezeu până la sfârșitul vieții ei pământești, Da la a fi mama lui Dumnezeu.

Mama lui Cristos este un titlu care este de obicei rezervat Mariei. Însă Maria este mama lui Cristos în două sensuri. Ea este mama lui Cristos în sensul fizic, vizibil prin faptul că îl poartă pe Isus în pântecul ei și îl naște. Acesta este un eveniment irepetibil, după cum bine știm cu toți, și o onoare pe care nici o altă ființă omenească nu ar putea împărtăși. Însă ea este și mama lui Cristos, în sens spiritual. În sens spiritual rolul de a fi mama lui Cristos este disponibil tuturor creștinilor. Cu toți, bărbați, femei și copii putem și trebuie să devenim mame ale lui Cristos. Însă a fi mame lui Cristos nu e o sarcină ușoară.

În încheiere să ne amintim astăzi că Domnul Isus este cu noi că prin a lua parte la sacramentul sfintei euharistii, în trupul vizibil al lui Cristos, noi participăm la cea mai mare sărbătoare din împărăția vizibilă a lui Dumnezeu pe pământ. Amin