† Duminica a 14-a de peste an
Culoare: verde
Psaltire: II
Liturghie proprie, Gloria,
Credo, prefaţă duminicală
Zah 9,9-10
Ps 144
Rom 8,9.11-13
Mt 11,25-30
LECTURA I
Iată, regele tău vine la tine!
Citire din cartea profetului Zaharia 9,9-10
Aşa spune Domnul: “Veseleşte-te mult, fiică a Sionului! Strigă de bucurie, fiică a Ierusalimului! Iată, regele tău vine la tine: el este drept şi mântuit, umil şi călare pe un măgar, pe un mânz, puiul unei măgăriţe! 10 Voi nimici carele din Efraim şi caii din Ierusalim; voi nimici arcul de război şi voi vorbi de pace neamurilor. Domnia lui va fi de la mare la mare, de la Râu până la marginile pământului”.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 144(145),1-2.8-9.10-11.13cd-14 (R.: cf. 1)
R.: Te preamărim pe tine, Doamne, Dumnezeul şi regele nostru!
sau:
Aleluia.
1 O, Dumnezeule, regele meu, vreau să te preamăresc
şi să binecuvântez numele tău în veac şi pentru totdeauna!
2 Te voi binecuvânta în toate zilele
şi voi lăuda numele tău în veac şi pentru totdeauna. R.
8 Domnul este îndurător şi plin de dragoste,
el este îndelung răbdător şi plin de îndurare;
9 Domnul este bun faţă de toţi,
el îşi arată dragostea faţă de orice făptură. R.
10 Să te laude pe tine, Doamne, toate lucrările tale
şi credincioşii tăi să te binecuvânteze;
11 să facă cunoscută gloria domniei tale
şi să vorbească despre puterea ta! R.
13cd Domnul este fidel în toate cuvintele sale
şi sfânt în toate lucrările sale.
14 Domnul îi sprijină pe toţi cei care dau să cadă
şi îi ridică pe toţi cei căzuţi. R.
LECTURA A II-A
Dacă, prin Duh, faceţi să moară faptele trupului, veţi trăi.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 8,9.11-13
Fraţilor, voi nu sunteţi în trup, ci în Duh, din moment ce Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi. Iar dacă cineva nu are Duhul lui Cristos, acesta nu este al lui. 11 Dacă Duhul celui care l-a înviat pe Isus Cristos din morţi locuieşte în voi, cel care l-a înviat pe Cristos din morţi va învia şi trupurile voastre muritoare, prin Duhul lui care locuieşte în voi. 12 Aşadar, fraţilor, noi nu suntem datori trupului ca să trăim după trup. 13 Dacă trăiţi după trup, aveţi să muriţi. Dar dacă, prin Duh, faceţi să moară faptele trupului, veţi trăi!
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Mt 11,25
(Aleluia) Te preamăresc pe tine, Părinte, stăpânul cerului şi al pământului, pentru că ai descoperit celor mici, misterele împărăţiei tale. (Aleluia)
EVANGHELIA
Învăţaţi de la mine că sunt blând şi smerit cu inima.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 11,25-30
În acel timp, Isus a luat cuvântul şi a zis: “Te preamăresc, Tată, Domn al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns acestea celor înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit celor mici. 26 Da, Tată, pentru că aceasta a fost dorinţa ta. 27 Toate mi-au fost date de Tatăl meu şi nimeni nu-l cunoaşte pe Fiul decât Tatăl, nici pe Tatăl nu-l cunoaşte nimeni, decât numai Fiul şi acela căruia Fiul vrea să-i reveleze. 28 Veniţi la mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi eu vă voi da odihnă! 29 Luaţi asupra voastră jugul meu şi învăţaţi de la mine că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre! 30 Căci jugul meu este plăcut, iar povara mea este uşoară”.
Cuvântul Domnului
RUGĂCIUNEA CREDINCIOȘILOR
Isus ne-a spus, Veniţi la mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi eu vă voi da odihnă! Să venim acum la el cu toate speranțele noastre, fricile noastre, grijile, lacrimile și cererile noastre, spunând:
R. Ascultă-ne Doamne!
- Pentru Biserica noastră, ca membri ai Trupului lui Cristos, să rămânem mereu o comunitate de credincioși ce strălucește într-o lume întunecată de egoism și lăcomie.
- În zbuciumul nostru ajută-ne să vedem pacea Domnului, și iertarea în slăbiciunile noastre. Ca să fim atinși de puterea sa vindecătoare.
- Să aducem acum înaintea Domnului amintirile care ne bântuie, anxietățile ce ne tulbură și fricile care ne înăbușe. Cerem ca, prin harul său, să avem curajul și puterea de a purta toate aceste poveri.
- Viața noastră de fiecare zi adesea este supraaglomerată de diverse distrageri. Ajută-ne să avem tot mai mult timp pentru a ne opri, reflecta și conecta cu Dumnezeu și să ne permită să ne potolim pentru un timp buzele, să ne liniștim mințile și să ne închidem urechile la zgomotul lumii.
- Ne rugăm pentru răposați noștri, mai ales pentru toți cei care au murit de curând. Ca rugăciunile noastre să îi însoțească în locul în care Isus s-a dus să ni-l pregătească tuturor.
O Dumnezeule, tu ești credincios în toate lucrările tale. Îți mulțumim pentru binecuvântările pe care ni le reverși necontenit. Împreună te lăudăm spunând: Slavă Tatălui și Fiului și Duhului Sfânt. Amin
Duminica a 14-a de peste an (A) – 1
Zah 9,9-10
Rom 8,9.11-13
Mt 11,25-30
O poveste spune că un om a avut la un moment dat un vis. În acel vis el mergea alături de Isus pe o plajă plină de nisip, plimbare în cadrul căruia ei reluau toate momentele importante din viața sa. Omul a observat că pentru fiecare scenă era doar două urmă de pași în nisip, una aparținând lui și una lui Isus. Însă, a mai observat că atunci când a avut parte de momente foarte dificile și încercări mari în unele momente din viața sa pe nisip erau doar o singură urmă de pași. Omul nu a reușit să înțeleagă aceasta așa că l-a întrebat pe Isus, Doamne, ai spus că odată ce decid să te urmez, vei fi alături de mine pe tot drumul. De ce atunci, în cele mai grele momente din viața mea, când am avut mai mare nevoie de tine, m-ai lăsat singur? Isus i-a răspuns, Copilul meu, te iubesc și niciodată nu te voi părăsi. În timpul acelor momente dificile din viața ta, când tu ai observat doar o singură urmă de pași, acelea au fost momentele în care eu te purtam în brațe.
În textul evangheliei de astăzi Isus ne oferă o cale prin care să ne ușurăm poverile. El ne-a spus, Veniți la mine toți cei osteniți și împovărați și eu vă voi da odihnă! (v.28). Această promisiune a lui Cristos înseamnă că slujirea lui Dumnezeu poate fi transformată într-o experiență dulce de odihnă. Apoi Isus ne-a spus, Luați asupra voastră jugul meu și învățați de la mine că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre! (v.29).
Însă ce este jugul? Două lucruri pot fi spuse despre jug. Primul, jugurile erau făcute la comandă pentru fiecare bou. Ele erau sculptate în lemn brut în așa fel încât să se potrivească perfect și să nu provoace răni pe umeri boului. Al doilea e că jugul permite ca două animale să tragă împreună. Munca este împărtășită, iar când ziua e încheiată, boii sunt obosiți dar nu epuizați.
Isus a spus, Luați jugul meu. Însă care este jugul lui Cristos? Jugul său e urmarea căii sale de iubire, de păstrare a poruncilor lui Dumnezeu, de a ne iubi aproapele ca pe noi înșine. Partenerul nostru la jug este Isus. Fiul lui Dumnezeu poartă celălalt jug ca partener al nostru. El este partenerul nostru de jug. De fapt, jugul aparține lui Cristos iar el ne invită să facem echipă cu el. Cineva a spus că a lua jugul lui Cristos înseamnă a te asocia și a ne identifica pe noi înșine cu el, destinul nostru cu destinul lui, viziunea noastră cu viziunea lui și misiunea noastră cu misiunea lui. De aceea trebuie să ținem minte mereu că nu tragem la jug singuri ci prin puterea și alături de Cristos și prin puterea ce vine de la el. Tsrebuie să ținem minte că Isus nu este doar un învățător care ne dă teme ci este și un prieten care ne ajută să le facem. El este unul care ne dă harul de a trăi credința noastră creștină.
Cu alte cuvinte, Cristos ne eliberează de trei lucruri:
Primul, Isus ne eliberează de povara păcatului. Unul din semnificațiile păcatului e acela de orice este contrar cu legea sau voința lui Dumnezeu. De exemplu, dacă mințim săvârșim un păcat. Iar asta fiindcă Dumnezeu ne-a spus, fără minciuni (Ex 20,16). Însă, de ce ne eliberează Isus de povara păcatului? Următoarea povestioară poate explica motivul de ce. O persoană cunoscută care ține discursuri regulate a început seminarul său prin a ține în mână o bancnotă de 20 de dolari. În sală erau două sute de persoane, pe care le-a și întrebat, Cine dorește această bancnotă de 20 de dolari? Mâinile au și început să se ridice, iar el le-a spus, Voi da această bancnotă unuia dintre voi dar mai întâi lăsați-mă să fac aceasta! Și a început să mototolească bancnota. După care a întrebat din nou, Cine o mai dorește? Mâinile încă erau în aer. Ei bine, a răspuns el Dar dacă fac aceasta? A pus-o pe podea și a început să o calce cu piciorul. A ridicat-o de jos mototolită și murdară. Acum care o mai dorește? Mâinile tot erau în aer.
Prieteni mei, ați învățat o lecție extrem de valoroasă. Indiferent de ceea ce am făcut banilor, voi tot i-ați vrut fiindcă asta nu i-a scăzut valoarea cu nimic. Tot 20 de dolari valorau. De multe ori în viață, suntem la pământ, șifonați, și în noroi de către deciziile pe care le facem și de circumstanțele ce ne apar în cale. Ne simțim ca și cum am fi fără nici o valoare. Însă indiferent de ceea ce se întâmplă sau de ceea ce s-ar întâmpla, niciodată nu vă veți pierde valoarea în ochii lui Dumnezeu. Lui Dumnezeu, murdari sau curați, șifonați sau drepți, mereu veți fi prețioși.
Al doilea, Isus ne eliberează de povara propriei dreptăți sau a mândriei. Sunt multe momente în care suntem atât de mândri de noi înșine, de realizările noastre și de darurile noastre. Însă cu toți știm sau ar trebui să știm că toate acestea vin de la Dumnezeu. De ceea ce avem nevoie e de simplitate. Într-o carte de disciplină a lui Richard Foster, autorul împarte disciplina în trei părți: Interioară, exterioară și disciplina corporatistă. El pune simplitatea la baza categoriei disciplinei exterioare. Iată care sunt cele zece moduri în care putem ordona lumea noastră pentru ca să putem crea simplitate în viața noastră:
- Cumpără lucruri pentru necesitatea lor și nu pentru statutul lor.
- Respinge tot ceea ce provoacă dependență.
- Fă-ți un obicei din a oferi lucruri.
- Refuză să fii propagat de custodii gadgeturilor moderne.
- Învață să te bucuri de lucruri fără a le deține.
- Dezvoltă o apreciere mai profundă față de creație.
- Privește la un scepticism sănătos al tuturor schemelor Cumpără acum, plătește mai târziu.
- Ascultă de îndrumările lui Isus în ceea ce privește discursul onest și drept.
- Resping tot ceea ce aduce opresiunea asupra celorlalți.
- Înlătură tot ceea ce te distrage de la scopul principal, Căutarea împărăției lui Dumnezeu.
Al treilea, Isus ne eliberează de poverile noastre pentru ca noi să putem purta poverile celorlalți. Propriile noastre poveri pot fi responsabilitățile noastre față de frați și surorile noastre: bolnavi, fără loc de muncă și multe altele asemenea. Însă Isus este atât de bun încât el ne invită să luăm jugul său asupra noastră, împreună cu el pentru ca acesta să poată fi mai ușoară. Iar pentru noi, pentru a-i putea ajuta pe ceilalți să își ducă poverile, de ceea ce avem nevoie e de blândețe. Asemenea următoarei povestioare, luată dintr-o carte intitulată Bucăți și frânturi a lui Mamie Adams, care mergea mereu la același oficiu poștal din propriul ei orășel natal doar pentru faptul că oameni de acolo erau atât de prietenoși. La un moment dat s-a dus să cumpere un timbru cu puțin timp înainte de Crăciun iar coada era destul de lunguță. Cineva din rând i-a spus că nu are rost să stea la rând fiindcă era o mașinărie de timbre chiar pe hol. Știu a spus Mamie, însă mașinăria nu mă întreabă de aortita mea.
Prin a ne spune Luați jugul meu…și veți găsi odihnă, Cristos ne cere să facem lucrurile în modul creștin. Când facem din Dumnezeu centru al vieții noastre, când urmăm poruncile sale, când nu avem nici o povară grea. Noi am putea deveni obosiți însă nu vom fi epuizați niciodată. Isus însuși ocupă celălalt al jugului. Jugul lui Cristos face ca viața să fie mult mai ușoară. Amin
Duminica a 14-a de peste an (A) – 2
Imaginea jugului din Vechiul Testament (Ier 2,20) face referință la legea lui Moise, scrisă sau orală. Asupra a ceea ce s-a împotrivit Isus aici este interpretarea...
Duminica a 14-a de peste an (A) – 1
O poveste spune că un om a avut la un moment dat un vis. În acel vis el mergea alături de Isus pe o plajă plină de nisip, plimbare în cadrul căruia ei reluau toate momentele importante din viața sa. Omul a observat că pentru fiecare scenă era doar două urmă de pași în nisip, una aparținând lui și una lui Isus....