Duminica a 13-a de peste an (B)

Toate popoarele, bateţi din palme, aclamaţi-l pe Dumnezeu cu strigăte de bucurie!

Dumnezeule, tu ne-ai înfiat prin harul tău şi ne-ai făcut fii ai luminii: nu îngădui să fim învăluiţi de întunericul greşelii, ci păstrează-ne pururi în strălucirea adevărului. Prin Domnul nostru Isus Cristos.

Moartea a intrat în lume prin invidia diavolului.

Citire din cartea Înţelepciunii 1,13-15; 2,23-24
Dumnezeu nu a făcut moartea şi nu se complace de pieirea celor vii. Căci el a creat toate ca să existe, generaţiile lumii sunt salutare: nu este în ele venin al ruinării şi nici stăpânirea locuinţei morţilor pe pământ. ¹⁵ Căci dreptatea este nemuritoare. ^2,23 Dumnezeu l-a creat pe om pentru nestricăciune şi l-a făcut chip al eternităţii proprii. ²⁴ Prin invidia diavolului a intrat moartea în lume şi o încearcă cei care sunt de partea lui.

Cuvântul Domnului

Ps 29(30),2 şi 4.5-6.11 şi 12a şi 13b (R.: 2a)
R.: Te preamăresc, Doamne, pentru că m-ai eliberat.

² Te preamăresc, Doamne, pentru că m-ai eliberat
şi n-ai lăsat pe vrăjmaşii mei să râdă de mine.
⁴ Doamne, tu mi-ai scos sufletul din locuinţa morţilor,
tu mi-ai dat viaţă, ca să nu cobor în groapă. R.

⁵ Cântaţi Domnului, voi, credincioşii lui,
lăudaţi memoria sfinţeniei sale!
⁶ Căci mânia lui ţine o clipă,
dar îndurarea lui ţine toată viaţa.
Seara intră în casă plânsul, iar dimineaţa, bucuria. R.

¹¹ Ascultă-mă, Doamne, ai milă de mine!
Doamne, fii tu ajutorul meu!
^12a Tu ai schimbat geamătul meu în dans,
^13b Doamne Dumnezeul meu, în veci te voi lăuda! R.

Prisosul vostru din momentul de faţă să umple lipsa lor.

Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul către Corinteni 8,7.9.13-15
Fraţilor, aşa cum sunteţi mai presus în toate, în credinţă şi în cuvânt, în cunoaştere şi în orice străduinţă şi în iubirea pe care v-am împărtăşit-o, la fel să fiţi mai presus şi în această binefacere! ⁹ Căci voi cunoaşteţi harul Domnului nostru Isus Cristos, care, pentru voi, deşi era bogat, s-a făcut sărac pentru ca, prin sărăcia lui, voi să vă îmbogăţiţi. ¹³ Alinarea altora să nu devină o povară pentru voi, ci să fie în spirit de egalitate: ¹⁴ prisosul vostru din momentul de faţă să umple lipsa lor, pentru ca prisosul lor să umple lipsa voastră, aşa încât să fie egalitate, ¹⁵ după cum este scris: “Celui care a strâns mult nu i-a prisosit, iar celui care a strâns puţin nu i-a lipsit”.

Cuvântul Domnului

(Aleluia) Mântuitorul nostru Isus Cristos a nimicit moartea şi a făcut să strălucească viaţa şi nemurirea prin evanghelie.  (Aleluia)

Fetiţă, îţi spun scoală-te!

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 5,21-43
În acel timp, după ce Isus a trecut din nou cu barca pe ţărmul celălalt, o mare mulţime s-a adunat la el, iar el stătea lângă mare. ²² Atunci a venit unul dintre conducătorii sinagogii, cu numele de Iair, şi, văzându-l, a căzut la picioarele lui ²³ şi l-a rugat stăruitor, spunând: “Fetiţa mea e pe moarte. Vino şi pune-ţi mâinile peste ea ca să fie vindecată şi să trăiască!” ²⁴ A plecat cu el. O mare mulţime îl urma şi îl îmbulzea. ²⁵ Iar o femeie care avea hemoragie de doisprezece ani ²⁶ şi care suferise multe de la mulţi medici şi îşi cheltuise toată averea, dar nu-i folosise la nimic, dimpotrivă, ajunsese mult mai rău, ²⁷ auzind despre Isus şi venind din spate prin mulţime, i-a atins haina; ²⁸ căci îşi zicea: “De voi atinge chiar şi numai hainele lui, mă voi vindeca”. ²⁹ Îndată, hemoragia ei s-a oprit şi a ştiut în trup că a fost vindecată de boală. ³⁰ Isus şi-a dat seama îndată că o putere ieşise din el şi, întorcându-se către mulţime, a spus: “Cine mi-a atins hainele?” ³¹ Dar discipolii i-au zis: “Vezi că mulţimea te îmbulzeşte şi tu spui «Cine m-a atins?»” ³² Privea de jur împrejur s-o vadă pe cea care făcuse aceasta. ³³ Femeia, cuprinsă de frică şi tremurând, ştiind ce i se întâmplase, a venit şi a căzut în faţa lui şi i-a spus tot adevărul. ³⁴ Atunci el i-a spus: “Fiică, credinţa ta te-a mântuit; mergi în pace şi fii vindecată de suferinţa ta!” ³⁵ Pe când mai vorbea încă, au venit de la conducătorul sinagogii, spunând: “Fiica ta a murit, de ce îl mai deranjezi pe învăţătorul?” ³⁶ Dar Isus, neţinând seama de cuvântul spus, i-a zis conducătorului sinagogii: “Nu te teme, crede numai!” ³⁷ Şi nu a permis nimănui să-l urmeze în afară de Petru, Iacob şi Ioan, fratele lui Iacob. ³⁸ Când au venit la casa conducătorului sinagogii, a văzut frământare şi pe cei care plângeau şi boceau mult. ³⁹ Intrând, le-a spus: “De ce vă agitaţi şi plângeţi? Copila n-a murit, ci doarme”. ⁴⁰ Dar ei îl luau în râs. Însă el, dându-i afară pe toţi, a luat cu sine pe tatăl copilei, pe mama ei şi pe cei care erau cu el şi a intrat acolo unde era copila. ⁴¹ Atunci, prinzând copila de mână, i-a spus: “Talitha qum!”, ceea ce tradus înseamnă: “Fetiţă, îţi spun scoală-te!” ⁴² Fetiţa s-a ridicat îndată şi a început să umble. Ea avea doisprezece ani. Iar ei erau uimiţi peste măsură. ⁴³ El le-a poruncit cu insistenţă ca nimeni să nu afle aceasta şi le-a spus să i se dea să mănânce.

Cuvântul Domnului

* forma prescurtată:

Fetiţă, îţi spun scoală-te!

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 5,21-24.35b-43
În acel timp, după ce Isus a trecut din nou cu barca pe ţărmul celălalt, o mare mulţime s-a adunat la el, iar el stătea lângă mare. ²² Atunci a venit unul dintre conducătorii sinagogii, cu numele de Iair, şi, văzându-l, a căzut la picioarele lui ²³ şi l-a rugat stăruitor, spunând: “Fetiţa mea e pe moarte. Vino şi pune-ţi mâinile peste ea ca să fie vindecată şi să trăiască!” ²⁴ A plecat cu el. O mare mulţime îl urma şi îl îmbulzea. ^35b Au venit de la conducătorul sinagogii, spunând: “Fiica ta a murit, de ce îl mai deranjezi pe învăţătorul?” ³⁶ Dar Isus, neţinând seama de cuvântul spus, i-a zis conducătorului sinagogii: “Nu te teme, crede numai!” ³⁷ Şi nu a permis nimănui să-l urmeze în afară de Petru, Iacob şi Ioan, fratele lui Iacob. ³⁸ Când au venit la casa conducătorului sinagogii, a văzut frământare şi pe cei care plângeau şi boceau mult. ³⁹ Intrând, le-a spus: “De ce vă agitaţi şi plângeţi? Copila n-a murit, ci doarme”. ⁴⁰ Dar ei îl luau în râs. Însă el, dându-i afară pe toţi, a luat cu sine pe tatăl copilei, pe mama ei şi pe cei care erau cu el şi a intrat acolo unde era copila. ⁴¹ Atunci, prinzând copila de mână, i-a spus: “Talitha qum!”, ceea ce tradus înseamnă: “Fetiţă, îţi spun scoală-te!” ⁴² Fetiţa s-a ridicat îndată şi a început să umble. Ea avea doisprezece ani. Iar ei erau uimiţi peste măsură. ⁴³ El le-a poruncit cu insistenţă ca nimeni să nu afle aceasta şi le-a spus să i se dea să mănânce.

Cuvântul Domnului

Fraților preaiubiți, Isus a săvârșit miracole în cei care au avut credință în puterea sa. În aceste momente atât de dificile, când suntem ispitiți să ne fie frică și nu încredere, să ne rugăm ca credința noastră în puterea lui Isus să rămâne mereu fermă. Să spunem împreună:

R. Ascultă-ne Doamne!

• Ne rugăm ca compasiunea și iubirea lui Isus să fie mereu arătată de cei care sunt în funcții de conducere. R.

• Ne rugăm pentru cei care au suferit timp de mulți ani pentru copii lor extrem de bolnavi, ca Isus să le arate și puterea sa vindecătoarea. R.

• Ne rugăm ca noi să avem o conștientizare mai profundă față de prezența lui Isus și să ne întărească în călătoria vieții noastre. R.

• Ne rugăm ca toți oameni să aibă un respect mai profund față de viața umană încă din momentul conceperii ei. R.

• Ne rugăm pentru cei a căror viață este fragilă, bolnavi, vulnerabili, fără adăpost și cei care trăiesc în frică, ca Dumnezeu să îi aline în momentele lor de nevoie. R.

• Ne rugăm ca Dumnezeu să privească cu compasiune asupra celor care au plecat înaintea noastră cu semnul credinței și pe care îi încredințăm acum griji sale iubitoare. R.

În textul evangheliei de astăzi am văzut cum iubirea infinită a lui Dumnezeu în Isus s-a extins și asupra celor care îi răspund în credință. Ne rugăm ca și noi să avem aceiași credință în a vedea puterea sa în viețile noastre. Prin Cristos Domnul Nostru. Amin.

Dumnezeule, care, prin tainele tale, lucrezi cu putere mântuirea noastră, dă-ne, te rugăm, harul, ca, prin slujirea noastră, să răspundem la sfinţenia darurilor tale. Prin Cristos, Domnul nostru.

Binecuvântează-l, suflete al meu, pe Domnul şi tot ce este în mine să binecuvânteze numele său cel sfânt!

Te rugăm, Doamne, ca trupul şi sângele lui Cristos, pe care ţi le-am oferit ca jertfă şi le-am primit ca hrană, să fie pentru noi izvor de viaţă nouă, pentru ca, rămânând mereu uniţi cu tine în iubire, să aducem roade care să dăinuie de-a pururi. Prin Cristos, Domnul nostru.