Marți din săptămâna a 4-a a Paştelui
Ss. Atanasiu, ep. înv. **; Antonin din Florenţa, ep.
Culoare: alb
Psaltire: IV
Liturghie proprie,
prefaţă pentru Paşti (II, III, IV sau V)
Fap 11,19-26
Ps 86
In 10,22-30
Ant. la intrare Ap 19,7.6
Să ne bucurăm, să ne veselim şi să-l preamărim pe Dumnezeu, pentru că şi-a început domnia Domnul, Dumnezeul nostru, cel atotputernic, aleluia!
Rugăciunea Zilei
Dă-ne, te rugăm, Dumnezeule atotputernic, harul, ca noi, care celebrăm misterul învierii Fiului tău, să ne învrednicim a primi bucuria răscumpărării noastre. Prin Domnul nostru Isus Cristos.
LECTURA I
Le-au vorbit şi grecilor, vestindu-l pe Domnul Isus.
Citire din Faptele Apostolilor 11,19-26
În zilele acelea, cei care fuseseră împrăştiaţi după persecuţia care a avut loc împotriva lui Ştefan au ajuns până în Fenicia, Cipru şi Antiohia, dar nu predicau cuvântul decât iudeilor. 20 Totuşi erau între ei unii bărbaţi ciprioţi şi cireneni care au venit la Antiohia şi care le-au vorbit grecilor vestindu-l pe Domnul Isus. 21 Mâna Domnului era cu ei şi a fost mare numărul celor care au crezut şi s-au întors la Domnul. 22 Vestea despre ei a ajuns la urechile Bisericii care era în Ierusalim şi l-au trimis pe Barnaba la Antiohia. 23 Când a ajuns şi a văzut harul lui Dumnezeu, el s-a bucurat şi i-a îndemnat pe toţi să rămână în Domnul cu inimă neclintită. 24 El era un om bun, plin de Duhul Sfânt şi credinţă. Astfel, o mare mulţime s-a adăugat la Domnul. 25 Atunci el s-a dus la Tars ca să-l caute pe Saul. 26 Când l-a găsit, l-a adus la Antiohia. Un an întreg au luat parte la adunările Bisericii şi au învăţat o mulţime numeroasă. În Antiohia, discipolii au fost numiţi pentru prima dată creştini.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 86(87),1-3.4-5.6-7 (R.: Ps 116(117),1a)
R.: Lăudaţi-l pe Domnul, toate popoarele!
sau:
Aleluia.
1 Întrucât temeliile sale sunt pe munţii cei sfinţi,
2 Domnul iubeşte porţile Sionului
mai mult decât toate locuinţele lui Iacob.
3 Lucruri măreţe s-au spus despre tine,
cetate a lui Dumnezeu. R.
4 Voi aminti de Rahab şi de Babilon
printre cei care mă cunosc;
iată, filistenii, Tirul şi Etiopia s-au născut acolo!
5 Se va spune despre Sion:
“Şi acesta, şi acela s-au născut într-însul
şi însuşi Cel Preaînalt îi întăreşte”. R.
6 Domnul scrie în cartea popoarelor:
“Aceştia s-au născut acolo”.
7 Iar ei dansează şi cântă:
“Toate izvoarele mele sunt în tine”. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 10,27
(Aleluia) “Oile mele ascultă glasul meu, spune Domnul; eu le cunosc, iar ele mă urmează”. (Aleluia)
EVANGHELIA
Eu şi Tatăl una suntem.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 10,22-30
În acel timp, avea loc sărbătoarea Înnoirii în Ierusalim. Era iarnă. 23 Isus umbla prin templu, în Porticul lui Solomon. 24 Iudeii l-au înconjurat şi i-au zis: “Până când ne chinuieşti sufletul? Dacă tu eşti Cristos, spune-ne deschis!” 25 Isus le-a răspuns: “V-am spus, şi nu credeţi. Faptele pe care le fac în numele Tatălui meu, acestea dau mărturie despre mine, 26 însă voi nu credeţi, pentru că nu sunteţi dintre oile mele. 27 Oile mele ascultă glasul meu; eu le cunosc, iar ele mă urmează. 28 Eu le dau viaţa veşnică şi nu vor pieri niciodată. Şi nimeni nu le va răpi din mâna mea. 29 Tatăl meu, care mi le-a dat, este mai mare decât toţi şi nimeni nu le poate răpi din mâna Tatălui meu. 30 Eu şi Tatăl una suntem”.
Cuvântul Domnului
Rugăciunea credincioșilor
Fraților preaiubiți, continuăm și astăzi să reflectăm asupra lui Isus păstorul cel bun, sursa vieții veșnice. De aceea să spunem împreună:
R. Ascultă-ne Doamne!
- Ne rugăm ca în Biserică să existe un adevărat spirit misionar, pentru ca Isus să poată fi proclamat tuturor națiunilor pământului cu mare iubire. R.
- Ne rugăm ca toți cei care poartă numele de creștin să se roage și să lucreze spre unitatea Bisericii dorită de Isus, și să fie generoși în slujirea lor față de ceilalți în timpul acestei pandemii. R.
- Ne rugăm ca nimeni să nu fure din turma lui Cristos, Păstorul nostru cel Bun, pentru ca toți să putem fi părtași de viața veșnică promisă de Isus. R.
- Ne rugăm ca noi să fim fervenți în rugăciunile noastre pentru vocații la preoție, pentru ca Evanghelia să poată fi predicată și Euharistia să fie celebrată spre viața Bisericii. R.
- Ne rugăm ca energia și înțelepciunea sfântului Ioan de Avila, în predicarea cuvântului lui Dumnezeu, să îi inspire pe episcopi, preoți și diaconi în pregătirea cum se vine a propriilor lor predici. R.
- Ne rugăm ca toți credincioși noștri răposați să fie îndrumați spre casa Tatălui veșnic, de Isus Păstorul cel Bun. R.
Veșnice Dumnezeule, lumea și toți oameni ei îți aparțin ție. Te rugăm să umpli cu harul iubirii tale pe fiecare dintre noi și arată-ne fața milostivă a Fiului tău, Isus Cristos, care viețuiește și domnește în toți veci vecilor. Amin.
Asupra Darurilor
Ant. la Împărtășanie Cf. Lc 24,46.26
Cristos trebuia să sufere şi să învie din morţi, şi astfel, să intre în gloria sa, aleluia.
După Împărtășanie
Ascultă-ne, Doamne, rugăciunile, pentru ca acest schimb tainic, prin care se săvârşeşte răscumpărarea noastră, să ne dăruiască ajutor în viaţa de acum şi să ne dobândească bucuriile veşnice. Prin Cristos, Domnul nostru.
Marți din săptămâna a 4-a a Paștelui – 1
In 10,22-30
Sărbătoarea Dedicării templului
În timpurile biblice oaia reprezenta prosperitatea și întregul mijloc de trai al omului. Oaia le dădea mâncare (1Sam 14,32), lapte pentru băut (Is 7,21-22), lână pentru îmbrăcăminte (Lev 13,47-48), monedă de schimb (Ez 27,18-19) și era figura centrală în sistemul sacrificial de la templu (Ex 20,24) (din Dicționarul interpretului a Bibliei, vol 4, p.315). Astfel, în Biblie oaia este prezentă de peste 500 de ori.
Unui păstor îi este repartizată o turmă de oi și în fiecare dimineață păstorul își cheamă din nou turma pentru a o putea duce la pășune. După ce au auzit vocea familiară a păstorului lor, oile îl urmează doar pe el. Oilor le este frică să urmeze o voce pe care nu o cunosc. Tocmai de aceea în pasajul evangheliei de astăzi Isus folosește în mod clar acest obicei palestinian de chemare a oilor de către păstorul turmei. Isus spune: oile mele aud vocea mea; eu le cunosc pe ele iar ele mă urmează (v.27)
Însă ca oi ale sale, cum putem știi că auzim vocea lui, pentru a-l putea urma? În special, astăzi auzim atât de multe voci care ne cheamă: vocea secularismului și a consumismului care ne fac să devenim mai materialiști; vocea conducătorilor noștri politici care vor să îi patronăm pentru ai putea face mai populari și așa mai departe… Însă Cristos, ca bun păstor, ne vorbește în multe moduri și în multe ocazii. Există două căi mari care sunt foarte clare și ușor de recunoscut; două căi pe care Biserica însăși ni le indică.
Prima este prin liturgia sacră. Sacrosanctum Concilium, Consituția asupra Liturgiei sacre din cadrul Conciliului al II-lea din Vatican, la numărul 7 ne învață următorul adevăr: Cristos e prezent în cuvântul său, căci el este cel care vorbește în timp ce se citește în biserică sfânta Scriptură. De exemplu, cuvintele lui Cristos pe care tocmai le-am auzit acum câteva minute la lectura evangheliei au fost rostite simultan atât de preot, ale căror cuvinte au fost auzite de urechi, cât și de Cristos a cărei voce a fost auzită de către inimă, dacă suntem dispuși să o auzim.
A doua este prin conștiința noastră. Iarăși avem asigurarea Conciliului al doilea din Vatican ca așa este. Gaudium et Spes sau Constituția pastorală asupra Bisericii în lumea contemporană, la numărul 16 ne învață că În adâncul conștiinței, omul descoperă o lege pe care nu și-o dă el însuși, dar căreia trebuie să i se supună și al cărei glas, chemându-l neîncetat să iubească și să facă binele și să evite răul, răsună la momentul potrivit în urechea inimii… Căci omul are în inimă o lege scrisă de Dumnezeu…Conștiința este nucleul cel mai tainic și sanctuarul omului, unde omul se află singur cu Dumnezeu, al cărui glas îi răsună în străfunduri.
Însă putem noi să îl recunoaștem personal pe Isus, în propriile noastre vieți? Noi putem să îl recunoaștem pe Isus, personal, dacă îl ascultăm și dacă ne supunem lui. Cuvântul ebraic pentru a asculta este Shema. Însă cuvântul ebraic pentru supunere este tot shema. Prin urmare putem spune și noi că a-l asculta pe El nu înseamnă doar a-l auzi, a-l cunoaște și a-l înțelege. Pentru evrei și Isus era tot un evreu, și a-l asculta înseamna a te supune lui. Pr Bobby Titco, în omilia sa, a spus că pentru noi creștini și discipoli lui Isus, ascultăm nu doar de dragul cunoașterii, ci ascultăm pentru a ne putea supune, ascultăm de Isus fiindcă dorim să ne supunem lui.
La sfârșit, Pr Titco a continuat, aceea ascultare are nevoie nu doar de urechile noastre pentru a auzi și de mințile noastre pentru a înțelege, ascultarea are nevoie mai mult decât inimile noastre cu care să cântărim. Ascultarea cere întregul nostru sine. Amin
Alte teme de predici sau cateheze
- Antiohia, un centru creștin primar.
- Titlul de „creștin”.
- Separarea de iudaism.
- Auzind vocea păstorului.
Marți din săptămâna a 4-a a Paștelui – 1
Unui păstor îi este repartizată o turmă de oi și în fiecare dimineață păstorul își cheamă din nou turma pentru a o putea duce la pășune.
Marți din săptămâna a 4-a a Paștelui – 3
In 10,22-30 Sărbătoarea dedicării templului În textul evangheliei de astăzi am văzut cum Isus se afla la Ierusalim la sărbătoarea iudeilor numită a Înnoirii sau a momentului în care Templul
Marți din săptămâna a 4-a a Paștelui – 2
Un grup de botaniști au pornit într-o expediție în Alpi în căutarea unor varietăți noi de flori. Unul dintre ei se uita prin binoclu lui și a văzut o specie frumoasă și rară ce creștea pe fundul unei văii adânci. Problema era...
