Miercuri din săptămâna a 34-a de peste an

Lc 21,12-19

Venirea persecuției

Am găsit undeva următorul mesaj care spunea că Dumnezeu nu promite niciodată o călătorie ușoară în viață, doar un final ușor. Tot la fel ne-a spus și Isus în evanghelia de astăzi că viața noastră în această lume nu este una ușoară. Că trebui să ne așteptăm la spini sub formă de persecuții, suferințe, că trebuie să învățăm să ne purtăm crucile și să găsim mult mai multă putere în dificultăți. Însă nu trebuie să ne îngrijorăm fiindcă Dumnezeu ne va oferi mijloacele de a trece peste.

Și a spus că Prin statornicia voastră vă veţi mântui sufletele. Suntem noi gata să suferim și să ne vărsăm sângele până la final, dacă va fi necesar, pentru credința noastră? Pentru că creștinismul este o religie de martiri. Creștinismul este o religie a crucii. Isus de bunăvoie și-a vărsat sângele de dragul nostru și ne-a chemat și pe noi să fim martiri. Cuvântul martir în greacă înseamnă martor. Unii teologi din trecut au spus mai spus câte ceva despre a fi un martor precum Tertulian și alți. Tertulian spusese, Sângele martirilor este sămânța. Ciprian spusese și el Când vin persecuțiile, soldați lui Dumnezeu sunt puși la încercare, iar cerul este deschis și el martirilor. Noi nu ne-am înrolat într-o armată ca să ne gândim la pace și să refuzăm bătălia, iar asta fiindcă am văzut că Domnul însuși a ocupat primul loc în conflict. Sfântul Augustin spusese, Martiri sunt legați, închiși, bătuți, biciuiți și bătuți, arși, mutilați și tot se înmulțesc.

Dumnezeu ne cheamă pe uni dintre noi la martiriu, să fim martiri. Însă pentru majoritatea dintre noi chemarea este aceea de a fi martiri uscați care dau mărturie de bucuria evangheliei în mijlocul încercărilor zilnice, contradicțiilor, ispitelor care ne apar în cale în timp ce îl urmăm pe Domnul, a fi martor la bucurie, adevăr și libertatea evangheliei, prin viața noastră și prin mărturia vieții adevărate. Ce îi atrage pe ceilalți la evanghelie? Ei sunt atrași la evanghelie și la creștinism în momentul în care văd în noi: cum creștini își iubesc dușmani, cum sunt bucuroși în suferință, răbdători în dificultăți, iertând nedreptățile și când arată compasiune față de cei lipsiți de speranță și de ajutor.

Care sunt semnele unui adevărat martor al lui Cristos? David Watson în cartea sa intitulată Chemat și angajat: ucenicia schimbătoarea lumii, a spus care sunt aceste semne ale unui adevărat martor, adică:

Unu, un martor trebuie să aibă o experiență a lui Cristos de primă-mână. Erezia nu este acceptată într-o curte de judecată precum nu e nici în opinia în curtea acestei lumii. Oameni vor asculta doar ceea ce am văzut în mod personal și ceea ce am auzit noi.

Doi, un martor trebuie să fie capabil să se exprime verbal. Putem fi martori mai eficienți prin viața noastră, munca noastră, relațiile noastre, atitudinile noastre, suferințele noastre chiar și propria noastră moarte, și totuși noi trebuie să fim gata oricând să răspundem oricui ne cere o explicație a speranței care se află în noi. Nu trebuie să facem aceasta cu blândețe și respect ci cu integritatea vieților noastre demonstrând adevărul cu cuvintele noastre.

Trei, un martor va avea încredere în puterea lui Dumnezeu. El se bazează pe puterea mesajului lui Cristos și pe crucificarea lui, precum și pe puterea Duhului Sfânt. El cunoaște că Dumnezeu poate trece de orice apărare, și poate schimba orice inimă. Această încredere nu trebuie să fie una pripită, ci umilă și sensibilă, marcată de foarte multă rugăciune. El cunoaște că fără Dumnezeu nu poate face nimic, și că cu Dumnezeu toate sunt posibile.

Patru, un martor va avea compasiune pentru cei pierduți spiritual. El va avea grijă de ei asemenea unor persoane care contează enorm de mult lui Dumnezeu, făcuți după imaginea sa, răscumpărați de Fiul său și plini de Duhul său Sfânt. Amin