Vineri din săptămâna a 15-a de peste an – 2

vineri, 15 iulie 2022

Vineri din săptămâna a 15-a de peste an

Ss. Bonaventura, ep. înv. **; Vladimir

Culoare:  verde (alb)
Psaltire
:   III

Liturghie la alegere
prefaţă comună

Is 38,1-6.21-22.7-8
Ps Is 38,10c.11.12.16
Mt 12,1-8

Ant. la intrare                           Cf. Ps 16,15

Cu inima curată vreau să apar în faţa ta, Doamne, şi să privesc cu nesaţ chipul tău.

Rugăciunea Zilei

Dumnezeule, tu le arăţi celor rătăciţi lumina adevărului, ca să se poată întoarce pe calea ta; dă-le tuturor acelora care poartă numele de creştin tăria de a înlătura tot ceea ce se împotriveşte acestui nume şi de a îndeplini ceea ce îi corespunde. Prin Domnul nostru Isus Cristos.

LECTURA I

Ţi-am auzit rugăciunea şi ţi-am văzut lacrimile.

Citire din cartea profetului Isaia 38,1-6.21-22.7-8
În zilele acelea, Ezechia s-a îmbolnăvit de moarte. Isaia, fiul lui Amoţ, profetul, a venit la el şi i-a zis: “Aşa vorbeşte Domnul: «Dă dispoziţii casei tale, căci tu vei muri şi nu vei mai trăi!»” 2 Ezechia şi-a întors faţa către perete şi s-a rugat Domnului 3 şi a spus: “Te rog, Doamne, adu-ţi aminte că am umblat înaintea ta în adevăr şi cu inimă neprihănită şi am făcut ce este bine în ochii tăi!” Şi Ezechia a plâns mult. 4 Atunci, cuvântul Domnului i-a fost adresat lui Isaia: 5 “Du-te şi spune-i lui Ezechia: «Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui David, tatăl tău: ‘Am auzit rugăciunea ta şi am văzut lacrimile tale. Iată, adaug la zilele tale încă cincisprezece ani! 6 Te voi elibera pe tine şi cetatea aceasta din mâna regelui Asiriei şi voi apăra cetatea aceasta’»”. 21 Isaia zisese: “Să se ia o turtă de smochine, să se pună peste rană şi va trăi!” 22 Iar Ezechia spusese: “Care este semnul că mă voi urca la casa Domnului?” 7 Isaia i-a răspuns: “Acesta este pentru tine semnul din partea Domnului că va împlini Domnul cuvântul pe care l-a rostit: 8 iată, voi da înapoi umbra treptelor care coboară cu soarele pe cadranul lui Ahaz cu zece trepte”. Şi s-a întors soarele cu zece trepte pe cadranul pe care coborâse.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL

Is 38,10ab.10c-11.12abcd.16 (R.: 17b)
R.: Tu ai salvat viaţa mea de la groapa pierzării.

10ab Am zis: “La jumătatea zilelor mele
voi merge la porţile locuinţei morţilor. R.

10c Sunt pedepsit pentru restul anilor mei”.
11 Am zis: “Nu-l voi mai vedea pe Domnul
pe pământul celor vii;
nu voi mai vedea pe nimeni printre locuitorii lumii. R.

12abcd Locuinţa mea e smulsă şi aruncată de la mine
ca o colibă de păstori.
A înfăşurat viaţa mea ca un ţesător
şi m-a scos din urzeală. R.

16 Domnul este deasupra lor: ei vor trăi.
Tot ceea ce este în ele este viaţa sufletului meu.
Vindecă-mă şi dă-mi viaţă!” R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE                In 10,27

(Aleluia) “Oile mele ascultă glasul meu, spune Domnul; eu le cunosc, iar ele mă urmează”. (Aleluia)

EVANGHELIA

Fiul Omului este stăpânul sâmbetei.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 12,1-8
În acel timp, Isus trecea printre lanuri de grâu într-o sâmbătă. Discipolilor săi le era foame şi au început să rupă spice şi să le mănânce. 2 Dar fariseii, când au văzut, i-au spus: “Iată, discipolii tăi fac ceea ce nu este permis să facă în zi de sâmbătă!” 3 Atunci le-a zis: “Nu aţi citit ce a făcut David când le era foame, lui şi celor care erau cu el: 4 cum a intrat în casa lui Dumnezeu şi au mâncat pâinile punerii înainte pe care nu aveau voie să le mănânce nici el, nici cei care erau cu el, decât numai preoţii? 5 Sau nu aţi citit în Lege că în zi de sâmbătă preoţii încalcă sâmbăta în templu şi sunt nevinovaţi? 6 Dar eu vă spun că aici este unul mai mare decât templul! 7 Dacă aţi şti ce înseamnă: «Îndurare vreau, şi nu jertfă», nu i-aţi fi condamnat pe cei nevinovaţi. 8 Căci Fiul Omului este stăpânul sâmbetei”.

Cuvântul Domnului

Rugăciunea credincioși

Fraților preaiubiți, astăzi ni se amintește că, noi toți, ca și copii ai lui Dumnezeu, aparținem Lui dar mai ales că suntem sacri Numelui său Sfânt. Să spunem împreună:

 R. Ascultă-ne Doamne!

  • Ne rugăm ca cei care sunt înfometați să aibă parte mereu de hrana necesară. R.
  • Ne rugăm ca noi să ne împărtășim resursele pentru ca astfel nimeni să mai ai nevoie de vreo ceva. R.
  • Ne rugăm ca noi să ținem ziua Domnului sfântă și prin participarea la sfânta Euharistie și prin fapte de caritate. R.
  • Ne rugăm ca sfântul Bonaventura, să ne ajute să fim fideli învățăturilor celui de-al doilea Conciliu din Vatican, după cum el a fost față de cel de-al doilea Conciliu din Lyon. R.
  • Ne rugăm ca toți răposați noștri, să intre cât mai repede în bucuria veșnică a lui Dumnezeu. R.

Doamne Dumnezeul nostru, ori de câte ori simțim că viața a devenit prea dificilă, te rugăm să ne ajuți să ne încredem în Numele tău sfânt, știind că tu ești creatorul nostru. Prin Cristos Domnul Nostru. Amin

Asupra Darurilor

Priveşte, Doamne, la darurile Bisericii, care se roagă, şi dăruieşte-le credincioşilor care le vor primi harul de a creşte necontenit în sfinţenie. Prin Cristos, Domnul nostru.

Ant. la Împărtășanie                      Cf. Ps 83,4-5

Vrabia îşi găseşte o casă şi rândunica un cuib, unde să-şi pună puii lor. Altarele tale, Domnul oştirilor, regele meu şi Dumnezeul meu! Fericiţi sunt cei care locuiesc în casa ta, în veci te vor lăuda!

După Împărtășanie

Tu ne-ai hrănit, Doamne, cu pâinea cerească; dă-ne, te rugăm, bucuria ca, ori de câte ori ne facem părtaşi de aceste taine, să crească în noi harul răscumpărării. Prin Cristos, Domnul nostru.

Vineri din săptămâna a 15-a de peste an – 5

Mt 12,1-8

Spicele rupte și respectarea sâmbetei

Un mare psiholog pe nume Alfred Adler spunea că Persoanele care nu sunt interesate de aproapele lor sunt cele care se confruntă cu mari dificultăți în viață și provoacă cele mai mari răni celorlalți. Cu alte cuvinte, dacă noi nu vom fi interesați de cei de lângă noi, această stare nu va face nimic altceva decât să ducă la eșec și la nefericire.

Farisei din textul evangheliei de astăzi, se plâng la Isus asupra discipolilor lui care rupeau spice de grâu pentru a le mânca din cauza foamei pe care o aveau. Astfel de lucruri erau complet interzise de legea Sabatului. Isus însă a venit în apărarea discipolilor săi prin amintirea a două excepții de la această regulă strictă, a odihnei de Sabat, cea a lui David și a preoților care îndeplinesc slujirea de la templu.

Regulile, legile, reglementările și tradițiile, toate acestea sunt bune pentru cei care trebuie să mențină pacea și ordinea, ordinea socială, care trebuie să dea direcții în viața unuia și să promoveze viața. Ceea ce e și spre beneficiul nostru. Însă în momentul în care uităm persoana, pentru care au fost făcute acele legi devenim mult prea legiști, prea formaliști și stricți. Ajung să înăbușe viața. De aceea, trebuie să avem grijă ca judecata imediată a cuiva și socotirea greșelilor celorlalți să nu devină un obicei pentru noi, fiindcă, în acel moment milostivirea, iertarea și compasiunea sunt cele care ajung să fie uitate primele.

Problema la farisei era aceea că ei erau atât de fixați pe litera legii încât nu mai aveau nici un fel de respect față de ființa umană. Ei erau atât de legaliști și formali și structurați. Uneori până și noi dăm dovadă de această atitudine. Avem tendința de a ne concentra mai mult pe stricta implementare a regulilor atât de tare încât relațiile dătătoare de viață ajung să fie în pericol.

Asupra unui lucru va trebui să fim atenți, că e bine să fim legal însă a fi legalist e o complet altă problemă. Iar Isus privește dincolo de litera legii și vede mai întâi persoana; nevoile persoanei și dorește să treacă dincolo de lege fiindcă pentru El persoana este calificatorul legii. El scoate in evidență importanța vieții umane asupra Sabatului. Dar mai presus de toate, el ne arată că ceea ce îi place de fapt lui Dumnezeu sunt faptele de caritate, că caritatea care acționează imediat nu trebuie să întârzie. Milă vreau și nu jertfă,  l-am auzit spunând astăzi. Isus ne reamintește că milostivirea, iertarea și compasiunea sunt rețeta fericirii și nu sacrificiul e cel care contează. Milostivirea de obicei se traduce din cuvântul iudaic hesed, sau cuvântul grecesc din Septuaginta eleos și cuvântul latinesc misericodia. Cuvântul iudaic hesed poate fi tradus ca credință, adică soliditate, statornicie, loialitate, judecată dreptate și iubire. Adesea era asociat cu iubirea blândă a lui Dumnezeu la care iertarea e o manifestare fundamentală.

Milostivirea este una din roadele carității, prin urmare purcede din iubirea lui Dumnezeu și aproapele. Tradițional, faptele de milostivire au fost divizate în două categorii. Prima categorie sunt faptele de milostivire spirituală care implică șapte fapte de caritate, adică de a sfătui pe cei ce sunt în îndoială; a învăţa pe cei neştiutori; a dojeni pe cei păcătoşi; a mângâia pe cei mâhniţi; a ierta celor ce ne-au supărat; a suferi cu răbdare nedreptatea; a ne ruga lui Dumnezeu pentru cei vii și pentru cei morți. Iar cealaltă categorie sunt faptele de milostivire trupească, a da de mâncare celor flămânzi; a da de băut celor însetați; a îmbrăca pe cei goi; a adăposti pe străini; a vizita pe cei bolnavi; a vizita pe cei închiși; a îngropa pe cei morți.

Și voi încheia cu o rețetă pentru fericire pe care am găsit-o într-o revistă, și care spunea că i-a părți egale de curaj și credință, amestecă-le cu un simț al umorului, stropește-le cu câteva lacrimi, coacă-le într-un cuptor bun, înlătură orice îngăduință de sine, pudrează-l cu râsete, adaugă o mână de ajutor de bunătate pentru ceilalți și servește-o cu un ajutor generos. Amin

Alte teme omiletice și catehetice

  1. Distingerea tipurilor de lege.
  2. Legea supremă a iubirii.
  3. Cristos ca Domn al Sabatului.
//
Daca aveți vreo întrebare trimiteți-mi mesaj aici și va voi răspunde imediat!
Cu ce va pot ajuta?