Vineri din săptămâna a 25-a de peste an
Sf. Gerard, ep. m.
Culoare: verde
Psaltire: I
Liturghie la alegere
prefaţă comună
Ag 1,15b-2,9
Ps 42
Lc 9,18-22
Ant. la intrare
Mântuirea poporului sunt eu Din orice strâmtorare vor striga spre mine, îi voi asculta şi voi fi Dumne-zeul lor în veci.
Rugăciunea Zilei
Dumnezeule care ai întemeiat toată legea sfântă în iubirea faţă de tine şi faţă de aproapele, dăruieşte-ne harul, ca, păzind poruncile tale, să ne învrednicim a ajunge la viaţa veşnică. Prin Domnul nostru Isus Cristos.
LECTURA I
Încă puţină vreme şi voi umple de mărire casa aceasta.
Citire din cartea profetului Aggeu 1,15b-2,9
În anul al doilea al lui Darius, regele, în luna a şaptea, în a douăzeci şi una zi a lunii, a fost cuvântul Domnului prin Aggeu, profetul, zicând: 2 “Spune-le lui Zorobabel, fiul lui Şealtiel, guvernatorul lui Iuda, şi lui Iosue, fiul lui Iehoţadac, marele preot, şi restului poporului: 3 «Cine a rămas dintre voi care a văzut casa aceasta în gloria ei de odinioară? Cum o vedeţi acum? Oare nu este ca un nimic în ochii voştri? 4 Acum, fii tare, Zorobabel! – oracolul Domnului; fii tare, Iosue, fiul lui Iehoţadac, marele preot! Fii tare, popor întreg din ţară – oracolul Domnului -, şi lucraţi! Căci eu sunt cu voi – oracolul Domnului Sabaot. 5 Cuvântul prin care am încheiat alianţa cu voi când aţi ieşit din Egipt şi Duhul meu rămân în mijlocul vostru. Nu vă temeţi!” 6 Căci aşa spune Domnul Sabaot: “Încă puţin şi voi face să se cutremure cerurile şi pământul, marea şi uscatul. 7 Voi face să se cutremure toate neamurile; toate neamurile vor aduce lucruri de preţ şi eu voi umple de glorie casa aceasta”, spune Domnul Sabaot. 8 “Al meu este argintul şi al meu este aurul – oracolul Domnului Sabaot. 9 Gloria acestei case de pe urmă va fi mai mare decât a celei dintâi”, spune Domnul Sabaot. “În locul acesta voi pune pacea” – oracolul Domnului Sabaot.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 42(43),1.2.3.4 (R.: cf. 5bc)
R.: Eu nădăjduiesc în Domnul, căci el este Dumnezeul meu!
1 Judecă-mă, Dumnezeule, şi apără-mi cauza
în faţa unui popor necredincios,
scapă-mă de omul viclean şi perfid! R.
2 Pentru că tu eşti Dumnezeul meu şi locul meu de refugiu.
Pentru ce mă alungi?
Pentru ce trebuie să umblu mâhnit,
oprimat de duşmanii mei? R.
3 Trimite-mi lumina şi adevărul tău!
Ele să mă călăuzească,
să mă ducă la muntele tău cel sfânt şi în lăcaşurile tale! R.
4 Voi merge la altarul lui Dumnezeu,
la Dumnezeul bucuriei şi veseliei mele,
şi te voi lăuda cu harpa,
Dumnezeule, Dumnezeul meu. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mc 10,45
(Aleluia) Fiul Omului a venit ca să slujească şi să-şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi. (Aleluia)
EVANGHELIA
Tu eşti Cristosul lui Dumnezeu! Fiul Omului trebuie să sufere multe.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 9,18-22
În acel timp, pe când era singur în rugăciune, iar discipolii erau cu el, Isus i-a întrebat zicând: “Cine spun mulţimile că sunt eu?” 19 Ei i-au răspuns: “«Ioan Botezătorul», alţii «Ilie», iar alţii că «a înviat unul dintre profeţii cei vechi»”. 20 El le-a spus: “Dar voi cine spuneţi că sunt?” Atunci, răspunzând, Petru a zis: “Cristosul lui Dumnezeu!” 21 Dar el le-a interzis cu stricteţe să spună aceasta cuiva, 22 zicând: “Fiul Omului trebuie să sufere multe, să fie respins de bătrâni, de arhierei şi de cărturari, să fie ucis şi a treia zi să învie”.
Cuvântul Domnului
Rugăciunea credincioși
Fraților preaiubiți, noul templu din Ierusalim a fost plin de gloria lui Dumnezeu. Însă în Isus, Cristos, avem gloria lui Dumnezeu ce trăiește între noi în Biserică, în Trupul lui Cristos. Să spunem împreună:
R. Ascultă-ne Doamne!
- Ne rugăm pentru sfântul nostru părinte papa Francisc și pentru episcopul nostru Iosif, ca ei să aibă grijă de turma ce le-a fost încredințată. R.
- Ne rugăm ca fiecare creștin să fie ferm în credința lui, bucurându-se că Isus este Cristos, Fiul lui Dumnezeu, și să găsească în moartea și învierea sa, viața și speranța. R.
- Ne rugăm ca suferințele lui Cristos și jertfa morții sale să mântuiască lumea de la păcat. R.
- Ne rugăm ca pacea, care a umplut templul reconstruit din Ierusalim, să fie binecuvântarea lui Dumnezeu astăzi pentru acel oraș și pentru oameni din țara sfântă. R.
- Ne rugăm ca toți răposați noștri să aibă parte de iertare și prin mila lui Dumnezeu să se odihnească în pace. R.
Doamne, tu îți afli plăcerea în poporul tău în acele momente în care vezi fața lui Cristos, Fiul tău în credința și iubirea lor. Te rugăm să ne dai harul de a ne întări speranța și de a rămâne mereu fideli numai ție. Prin Cristos Domnul nostru. Amin
Asupra Darurilor
Te rugăm, Doamne, primeşte cu bunăvoinţă darurile poporului tău, pentru ca, prin tainele tale cereşti, să primim ceea ce mărturisim cu pietatea credinţei. Prin Cristos, Domnul nostru.
Ant. la Împărtășanie Ps 118,4-5
Tu ai dat învăţăturile tale ca să fie păzite cu fidelitate. O, de-ar fi căilemele statornice în a păzi orânduirile tale!
După Împărtășanie
Dăruieşte-ne mereu cu bunătate, Doamne, ajutorul tău, nouă, celor întăriţi cu sfintele sacramente, ca să putem primi rodul răscumpărării şi din tainele sfinte, şi prin întreaga noastră viaţă. Prin Cristos, Domnul nostru.
Vineri din săptămâna a 25-a de peste an – 2
Lc 9,18-22
Mărturia lui Petru
În textul evangheliei de astăzi am auzit citindu-se că pe când era singur în rugăciune, iar discipolii erau cu el (v.18). Adesea, în textele evangheliilor, îl vedem pe Isus trezindu-se dis de dimineață pentru a se ruga. Astfel, de ținut minte e faptul că, pentru început, deși Cristos avea atât de multă muncă de făcut, el tot găsea puțin timp pentru a fi singur cu Tatăl și cu discipoli săi. Apoi, când Cristos era singur, el se ruga mereu. De aceea e bine ca și noi să ne rugăm atunci când ne simțim singuri, mai ales că niciodată nu suntem cu adevărat singuri, fiindcă Dumnezeu Tatăl este mereu cu noi. Al treilea lucru e că în unele momente, când Cristos era în rugăciune, discipoli săi erau cu el, se alăturau lui în rugăciune, asemenea unei familii ce se roagă. De aceea e bine ca părinți să se roage împreună cu copii lor, profesori și tutori cu elevi, studenți lor. Și ultima observație e că Cristos se ruga cu ei înainte de a-i examina. Ca ei să aibă o oarecare direcție și curaj când vor trebui să răspundă la întrebarea, cine spune lumea că sunt eu și cine spuneți voi că sunt eu, totul prin rugăciunile pentru ei.
Însă pasajul evangheliei de astăzi nu ne spune că ei se rugau împreună cu Cristos. Ci doar că el se ruga. Cine oare are nevoie de mai mult de rugăciune? Cristos sau noi care înțelegem atât de puține lucruri despre Dumnezeu. Noi suntem evazivi și scurți în angajamentele noastre de rugăciune sau, cel mai adesea, credem că nu avem nevoie de ea. Dacă, în natura sa umană, Isus a simțit nevoia de rugăciune, cât de mult avem noi oare nevoie de o viață de rugăciune, intensă, regulată și disciplinată?
Legat de aceasta, Carlo Carretto, un bine cunoscut eremit și scriitor spiritual, a relatat la un moment dat următoarea mărturie, într-una din scrisorile sale destinate surorii sale, din cartea intitulată Scrisori către Dolcidia din perioada 1954-1983. Carlo Carretto spunea că Vezi cât de mult am făcut pentru Biserică. Mă-am săturat până peste cap. Acesta a fost singurul meu gând, singura mea grija. Am fugit și străbătut mulți kilometri, mai mulți decât oricare alt misionar. La un moment dat, însă, mi-a venit în minte faptul că ceea ce îi lipsea Bisericii nu era lucrarea, munca, activitatea, construirea de proiecte prin care să atragi sufletele. Ceea ce lipsea sau ceea ce abia se atingea la suprafață era elementul rugăciunii, meditației, dăruirii-de-seine, intimității cu Dumnezeu, a fidelității față de Duhul Sfânt și a convingerii că el era adevăratul constructor al Bisericii: într-un cuvânt, elementul supranatural. Lasă-mă să fiu mai clar: oameni de acțiune sunt necesari în Biserică însă va trebui să fim foarte grijulii ca acțiunea lor să nu înăbușe elementul cel mai delicat dar și cel mai important al rugăciunii.
Rugăciunea, după cum bine știm cu toți, este o conversație cu Dumnezeu. De acea nu avem nici un motiv pentru care să spunem că nu ne rugăm deloc. Iar asta fiindcă dacă nu ne rugăm, în acel moment pierdem bogăția rugăciunii alături de cele triei persoane ale Preasfintei Treimi.
În încheiere vă invit să reflectăm asupra a ceea ce ne spune Catehismul Bisericii Catolice la numărul 2601, Oare nu privindu-și mai întâi Învățătorul cum se roagă, a ajuns și învățăcelul să dorească să se roage? El poate atunci să învețe rugăciunea de la Învățătorul său. Prin contemplarea și ascultarea Fiului, fiii învață să se roage Tatălui. Amin
Alte teme omiletice și catehetice
- Isus identificat ca Mesia.
- Splendoarea reconstruirii templului.
- Isus ca templu final al lui Dumnezeu.
Vineri din săptămâna a 25-a de peste an – 2
În textul evangheliei de astăzi am auzit citindu-se că pe când era singur în rugăciune, iar discipolii erau cu el (v.18). Adesea, în textele evangheliilor, îl vedem pe Isus trezindu-se dis de dimineață pentru a se ruga. Astfel, de ținut minte e faptul că, pentru început, deși Cristos avea atât de multă muncă de făcut, el tot găsea...
Vineri din săptămâna a 25-a de peste an – 1
În textul evangheliei de astăzi vom auzi că pe când era singur în rugăciune, iar discipolii erau cu el (v.18)...
