Mt 1,18-24
În textul evangheliei de astăzi vom auzi despre Sfântul Iosif. În Noul Testament și în istoria Crăciunului, Sfântul Iosif joacă un rol mic. Nimic nu s-a scris despre ceea ce a spus el, în afara episodului în care îngerul lui Dumnezeu i-a spus să nu îi fie frică să o ia pe Maria de soție după ce el aflase că Maria era însărcinată. El a dispărut apoi din scenele din evanghelie, în afara de momentul în care Isus a fost circumcis, iar după aceea nu s-a mai scris nimic.
Chiar dacă nu putem găsi nici un cuvânt scris de-al sfântului Iosif în evanghelii, caracterul său iese în evidență. În evanghelia de astăzi, Matei ne revelează o nouă semnificație a ceea ce înseamnă să fii drept înaintea lui Dumnezeu. Pentru evrei, a fi drept însemna a păstra legea până în cele mai mici detalii ale ei. De fapt, farisei credeau și învățau că dacă toți evrei ar urma legea pe care Dumnezeu i-a dat-o lui Moise, atunci împărăția cerurilor se va realiza. Matei face din Iosif un exemplu al acestei noii semnificații a ceea ce înseamnă să fii drept înaintea lui Dumnezeu. Evanghelistul îl numește pe Iosif un om drept sau unul care este bun și care are un raport bun cu Dumnezeu. Ca evreu bun, legea îl obliga să o denunțe pe Maria autorităților care ar fi judecat-o iar apoi ar fi omorât-o cu pietre. Însă, în loc să o denunțe pe Maria autorităților, el decide să o părăsească în secret fiindcă nu dorea ca să o facă de rușine. Acesta este motivul pentru care Matei îl numește pe Iosif, un om drept. Aceasta este noua semnificație a faptului de a fi drept, de a fi sensibil față de nevoile aproapelui, de a-ți lăsa inima să sângereze pentru aproapele și de a-ți iubi aproapele.
