Gen 22,1-2.9a.10-13.15-18
Rom 8,31b-34
Mc 9,2-10
Anton de Mello, un preot iezuit, în cartea sa intitulată Cântecul păsărilor, a scris despre un om înțelept care reflecta într-o zi asupra lui însuși. Acesta scrisese că: când eram tânăr eram un revoluționar și toate rugăciunile mele adresate lui Dumnezeu erau astfel: Doamne dă-mi harul să schimb lumea. Când mă apropiasem de vârsta mijlocie am realizat faptul că jumătate din viața mea a trecut fără să reușesc să schimb un singur suflet, așa că mi-am schimbat rugăciunea, și am început să mă rog astfel: Doamne, dă-mi harul să îi schimb pe cei cu care i-au contact, cu care i-au legătura zi de zi. Doar familia mea și prieteni mei și voi fi mulțumit. Acum când sunt bătrân și când zilele mele sunt numărate, am început să văd cât de nebun am fost. Acum, singura mea rugăciune este, Doamne dă-mi harul să mă pot schimba pe mine însumi. Dacă m-aș fi rugat astfel de la început poate că nu mi-aș fi irosit viața.
Astăzi, începem ce-a de-a doua săptămâna din timpul Postului Mare, săptămână care 
începe cu un pasaj evanghelic în care am auzit despre schimbarea la față a Domnului nostru, Isus Cristos. Isus îl i-a pe Petru, Iacob și pe Ioan și merg pe Muntele Tabor unde le descoperă o scânteie din gloria sa. Gloria divină strălucește pe fața lui Isus. El este schimbat la față înaintea lor sau mai bine zis își schimbă înfățișarea în momentul în care el începe să se roage lui Dumnezeu. După care o voce, a Tatălui se aude din nori, voce care îl revelează pe Isus ca fiind fiul lui Dumnezeu, adică, Acesta este Fiul meu cel iubit, ascultați de el! Dumnezeu Tatăl revelează că Isus nu este doar un simplu om, ci este și un Dumnezeu.
Una dintre intențiile acestei revelații poate fi aceea de a-i întări în credință pe apostoli. Iar asta fiindcă cu doar câteva zile mai devreme, Isus le spusese că el va trebui să sufere și să moară la Ierusalim. Sfântul evanghelist Matei, în evanghelia sa, spune că în momentul în care Petru a auzit aceasta, i-a spus lui Isus: Să te ferească Dumnezeu, Doamne! Asta nu ți se va întâmpla niciodată. Dar el, întorcându-se i-a spus lui Petru: Mergi în urma mea Satană! Tu ești o piatră de poticnire pentru mine, pentru că nu te gândești la cele ale lui Dumnezeu, ci la cele ale oamenilor. (Mt 16,22-23).
În pasajul evanghelic de astăzi, Isus dorește să ne transmită patru aspecte importante ale vieții.
Primul este Testul. Nu este ușor să te cațări pe un munte însă urcatul însuși este o recompensă. A urca pe un munte este el însuși un test, un test al propriei noastre perseverențe și răbdări de a continua să urcăm. Prin urmare, putem spune că viața este plină de teste. Examenele, din păcate nu se termină în momentul în care se încheie și școala. Pe acest pământ, abilitățile noastre sunt teste neîncetat. Răbdarea noastră este adesea testată, iubirea noastră față de ceilalți membri ai familiei noastre este testată uneori în fiecare oră a fiecărei zile. Până și credința noastră este testată.
Îmi amintesc de un discurs al episcopului Fulton Sheen pe care l-am citit odată. El spunea că cel mai mare test cu care se confruntă oameni este dacă își vor împărți sau nu loialitatea între Cristos și lume. Cu alte cuvinte, cel mai mare test cu care ne confruntăm constă în întrebarea, Îmi voi compromite credința?
Gândiți-vă la cât de mulți catolici se contrazic, nu sunt de acord cu Biserica în ceea ce privește probleme fundamentale de credință și de morală, ca de exemplu, despre episcopii care vor să vorbească despre problemele politice, asupra necesității de a veni la sfânta Liturghie în fiecare Duminică, asupra lipsei de păcat în ceea ce privește metodele contraceptive și avortul, asupra realității euharistiei ca fiind adevăratul trup și sânge al lui Cristos. Conform unei statistici doar 30% din catolici cred în învățătura Bisericii Catolice asupra sfintei Euharistii. Gândiți-vă la numeroasele persoane care își compromit credința doar pentru a putea oferi suportul lor unor candidați politici care promovează în mod activ căile pline de păcat ce distrug multe vieți, inimi și țări. Acestea, desigur, sunt doar unele dintre căile prin care credința este compromisă.
Al doilea aspect este încrederea. Dumnezeu ne spune să ne încredem în el când urcăm pe muntele vieții. Un lucru e clar, că nu trebuie să renunțăm. Tot ce trebuie să facem este să mergem ușor, încet, pas cu pas, câte o victorie pe rând, după cum obișnuiesc să spună și uni antrenori de baschet. Isus ne spune să ne lăsăm bagajele emoționale și spirituale în urmă și să călătorim în lumină. Dacă ne încredem în el, vom fi capabili să ne abandonăm, să lăsăm în urmă grijile noastre pe care le avem în viață, poverile, grijile ce privesc sănătatea și bunurile materiale dar în special lăcomia noastră de a avea mai mult. În loc să ne punem comorile în bănci comerciale, de ce nu privim mai degrabă la comorile care sunt în banca inimilor noastre?
Al treilea aspect este recunoștința sau Mulțumesc. Când spunem Mulțumesc trebuie să fie cu adevărat mulțumesc dar mai ales trebuie să vină din inimă.
Iar ultimul aspect este mărturia. Cea mai mare mărturie pe care o persoană o poate da, pe care o poate arăta este cea în care noi alegem să renunțăm la viața noastră schimbată. Schimbare care trebuie să provină din interiorul nostru, din schimbarea atitudinilor noastre și a valorilor care trebuie să fie diferite de valorile celor care nu vor nimic altceva de la noi decât să ne ducă la pieire, decât să ne atragă de partea celui rău.
Nimeni nu stă pe munte veșnic, pentru totdeauna. Mai devreme sau mai târziu tot ne vom întoarce la realitate și vom face din viața noastră schimbată o mărturie vie pentru ceilalți, pentru ca și ei să poate avea parte de aceiași experiență profundă. Am citit pe internet, zilele acestea, despre 40 de reguli ale vieții, care ne pot ajuta în munca noastră de a da mărturie altora. Unele din aceste reguli sunt: dăruiește oamenilor mult mai mult decât așteaptă și fă-o cu veselie. Când spui, Te iubesc, spune-o cu sinceritate. Când spuii Îmi pare rău, uită-te în același timp în ochii acelei persoane. Nu râde niciodată de visul cuiva. Iubește cu pasiune și cu profunzime, fiindcă ai putea să fii rănit însă este singurul mod prin care îți poți trăi viața la maxim, complet. Nu judeca oameni după rudele sale. Vorbește rar, dar gândește repede. Nu lăsa micile dispute să rănească o prietenie veche. Zâmbește când răspunzi la telefon, fiindcă apelantul o va vedea în vocea ta. Petrece zilnic câteva momente singur. Deschide-ți brațele față de schimbare însă nu renunța la valorile tale. Citește mai multe cărți și uită-te mai puțin la tv. Trăiește o viață bună și onorabilă. Evită neînțelegerile cu persoanele dragi, ocupă-te de situația actuală și lasă trecutul să rămână trecut. Roagă-te, fiindcă rugăciunea conține o putere imensă. Vezi-ți de propriile probleme. Dacă câștigi foarte mulți bani, folosește-i pentru a-i ajuta pe alți atâta timp cât trăiești, și multe altele.
În încheiere să nu uităm să punem mereu în practică aceste patru aspecte ale vieții pe care ni le-a învățat Isus astăzi, testul, încrederea, recunoștința sau un simplu Mulțumesc și mărturia. Amin
