Mt 5,43-48
Antistene un filosof grec a spus odată Fi atent la dușmani tăi fiindcă ei vor fi primi care îți vor găsi greșelile.
În pasajul evangheliei de astăzi, Cristos îi cheamă pe ucenici lui și pe toți cei care îl urmau să facă o schimbare radicală a modului lor de a gândi. Îl vom auzi spunând, iubiți-i pe dușmani voștri și rugați-vă pentru cei care vă persecută. Această poruncă nu este deloc una nouă. Încă din timpul lui Moise, evrei erau obligați să își iubească aproapele cu toate că ideea lor de aproapele era adesea una destul de vagă. Iubirea față de aproapele pentru ei era înțeleasă ca o iubire față de ceilalți evrei sau față de rudele cuiva. Așa că pentru ei iubirea față de dușmani era considerată ca o nebunie curată.
Însă Isus oferă un nou înțeles al acestei legi vechi și definește cu exactitate cine este aproapele, extinzându-l totodată până în colțurile îndepărtate ale pământului, până la toți dușmani aproapelui nostru dar mai ales ai noștri. Vestea cea bună a lui Cristos necesită o iubire mult mai perfectă, o iubire față de prieteni noștri și față de aproapele nostru. Ce cere Isus de la noi astăzi, nu este nimic altceva decât ceea ce el a trăit și experimentat deja în întreaga sa viață de pe pământ și din ceruri.