Fap 10,25-26.34-35. 44-48
1In 4,7-10
In 15,9-17
Cu câțiva ani în urmă o revistă a publicat într-un număr de-al ei, câteva moduri concrete prin care poți spune unei persoane Te iubesc. Articolul se numea 101 moduri de a spune Te iubesc. În continuare aș dori să menționez unele dintre ele, privirea apusului împreună, gătirea unuia pentru altul, a cumpăra cadouri unul pentru celălalt, a spune cu adevărat Te iubesc, a dărui flori, bomboane sau trandafiri la întâmplare și multe altele. Apoi, prin a-i spune că ea este singura femeie pe care o dorești dar fără a minți, de a lăsa declarații de iubire scrise pe foițe în buzunarele de la hainele ei, când ea nu este atentă, prin a-i cumpăra un inel, prin a cânta unul altuia, prin a citi unul altuia, prin a-i arăta public iubirea ta, prin a o scoate la o cină în doi, prin a dansa împreună, prin a învăța unul de la altul și de a nu face aceleași greșeli de două ori, cu toți merită o a doua șansă, descrie bucuria pe care o simți doar pentru a fi cu ea, prin a face sacrificii unul pentru celălalt, prin dedicarea melodiilor, unul altuia, la radio, prin a-ți aminti mereu să îi spui seara la culcare, vise plăcute.
Acestea sunt unele dintre sugestiile asupra modului în care ne putem exprima în mod concret, iubirea față de persoana pe care o iubim. Cu toate că aceste moduri sunt și un pic imperfecte ceea ce contează este să le exprimăm. Aceste sugestii în special sunt cele mai potrivite pentru noi astăzi. Isus ne-a spus, în textul evangheliei de astăzi, că, aceasta este porunca mea, să vă iubiți unii pe alții așa cum v-am iubit eu! Iubirea este cea care face ca lumea să se învârte. Cuvântul iubire este unul extrem de folosit. Îl auzim până și pe buzele copiilor, al celor fără de minte, a persoanelor bătrâne și a multor altora. Există numeroase cărți, reviste, poeme, povești, filme, și piese de teatru, jocuri care vorbesc și au ca temă principală acest cuvânt, iubire. Cu siguranță cu toți am văzut, sau auzit de persoane înalte, demnitari, care s-au căsătorit cu persoane simple de la țară, sau de moravuri ușoare datorită iubirii. Foarte multe femeii au rămas însărcinate datorită iubirii. Foarte mulți eroii și martiri au murit din datorită iubirii. Acest cuvânt iubire devine atât de familiar nouă încât cel mai adesea devine unul extrem de nefolositor, lipsit de înțeles și semnificație și obișnuit.
Însă dacă studiem pasajul evangheliei de astăzi mai departe, vom observa că Isus folosește cuvântul iubire nu mai puțin de nouă ori în 25 de rânduri din discursul său. Nicăieri în evanghelii această temă a iubirii nu predomină atât de tare. Cuvântul său de iubire, devine moștenire sa pentru noi. El dorește să facă din iubire una dintre valorile noastre supreme, principale. Ba chiar a și adăugat că va aduce vigoare, intensitate asupra iubirii prin faptul că Nimeni nu are o iubire mai mare decât aceasta, ca cineva să-și dea viața pentru prieteni săi.
În limba greacă, limba în care a fost scris textele Noului Testament, există patru cuvinte diferite pentru iubire. Primul este iubirea sexuală sau tendința sexuală a trupului. Această atracție există și în animale. Acesta este cea mai joasă formă de iubire mai ales pentru faptul că este complet egoistă. Al doilea tip de iubire este cel de prietenie. Acest tip de prietenie include simpatia noastră față de oameni, datorită faptului că ne simțim bine iubindu-i. Ei sunt prietenii buni si companiile plăcute. Această iubire ne dă ceva, așa că este mai puțin egoistă decât prima.
Al treilea tip de iubire este iubirea dintre părinți și copii. Acest tip de iubire se apropie cel mai mult de iubirea adevărată fiindcă în cele mai multe cazuri este lipsită de egoism. Iar ultimul tip de iubire este iubirea lipsită de egoism pe care grecii o numeau agape. Este ne-egoistă fiindcă acest tip de iubire este cea care dorește să dăruiască fără vreo urmă de răsplată sau de recompensă. Aceasta este iubirea ideală despre care ne-a vorbit Isus astăzi, în pasajul evanghelic. Aceasta este și cea mai înaltă formă de iubire, iubirea pe care Dumnezeu o are față de noi.
Prin urmare, în continuare aș dori să propun trei lucruri, aspecte asupra cărora să reflectăm, asupra expresiei și îndemnului lui Isus, de a ne iubi unii pe alții.
În primul rând acest îndemn este o poruncă. Nu este o invitație, o cerere sau o opțiune ci o poruncă, un ordin. Fiind un ordin, cere din partea noastră o supunere și o ascultare completă, totală. Nu ni se lasă nici o alegere, opțiune decât aceea de a urma porunca sa de a ne iubi unul pe altul. Este extrem de ușor să spunem, Te iubesc, soției sau soțului, copiilor, prietenilor însă ceea ce este extrem de greu de făcut este să spunem Te iubesc, dușmanilor noștri. Am mai observat și un alt lucru, că bărbați spune foarte greu iar cel mai adesea nu spun de loc altor bărbați, Te iubesc. Asta nu înseamnă că trebuie să fim orbi față de erori sau păcate sau să trăim într-o stare de negare a greșelilor care se comit în jurul nostru. Ci pur și simplu înseamnă că alegem să iubim atât de mult încât iubirea noastră umbrește sau acoperă rănile acelor greșeli pe care le-am fi făcut.
În al doilea rând, Domnul a spus Iubiți-vă unii pe alți. El nu a spus, Iubiți-vă unii pe alți doar când sunteți tineri sau când sunteți amândoi sănătoși. El nu spune Iubiți-vă unii pe alții când sunteți drăguți sau frumoși sau atrăgători sau când nu sunteți nervoși. Domnul spune, Iubiți-vă unii pe alți. Prin urmare această iubire este necondiționată și nelimitată.
Am auzit zilele acestea o poveste despre doi băieței care erau frați și mergeau la școală pentru înscriere. Profesorul i-a întrebat pe acești doi frați câți ani au și în ce zi s-au născut pentru a putea trece în cererea de înscriere. Cel care era mai îndrăzneț dintre ei a spus că amândoi avem șapte ani. Ziua mea de naștere este pe 8 aprilie, iar cea fratelui eu este pe 20 aprilie. Profesorul a răspuns că, Acesta nu are cum să fie adevărat. Fratele care stătuse tăcut în tot acest timp a spus, Nu, este adevărat. Unul dintre noi este adoptat.
O! a spus profesorul. Care din voi este adoptat? Cei doi frați s-au uitat unul la altul după care au început să zâmbească. Fratele mai îndrăzneț a spus, îi punem această întrebare tatălui nostru de ceva timp încoace, însă el se uită la noi și ne spune că ne iubește la fel și că nu își poate aminti care este cel adoptat. Ce analogie frumoasă a iubirii pe care Dumnezeu o are față de noi. O iubire necondiționată, o iubire care nu face discriminare.
În al treilea rând, Domnul nostru a spus, Iubiți-vă unii pe alți așa cum v-am iubit eu! Domnul nu a spus, Iubiți-vă unii pe alți așa cum vă iubesc eu sau așa cum te iubești pe tine însuți. Modul în care trebuie să îi iubim pe ceilalți nu este asemenea iubirii pe care o primim de la cei din jur fiindcă este o iubire imperfectă și impură. Standardul iubirii noastre pentru ceilalți este iubire pe care noi o experimentăm de la Domnul nostru însuși. Îi iubim pe cei din jurul nostru fiindcă Dumnezeu ne iubește.
În încheiere, să oferim această sfântă Liturghie și să nu uităm aceste trei gânduri, aspecte. Că Domnul ne-a poruncit să ne iubim unii pe alți, că Iubirea pentru ceilalți este necondiționată și că modelul iubirii noastre pentru cei din jurul nostru nu este iubirea pe care o primim de la cei din jur ci iubirea pe care Dumnezeu o are față de noi. Amin
