Fap 10,25-26.34-35. 44-48
1In 4,7-10
In 15,9-17
Cu ceva timp în urmă a existat o mare foamete pe pământ. Un cerșetor de pe stradă a strigat la marele scriitor rus Tolstoi, care tocmai trecea prin fața lui, să îi de-a o monedă. Tolstoi s-a oprit a căutat o monedă prin buzunare însă nu a găsit nici una. Cu mare durere i-a spus cerșetorului. Nu te supăra pe mine, fratele meu. Dar nu am nimic la mine. Fața cerșetorului s-a luminat în timp ce i-a răspuns scriitorului. Însă m-ai zis fratele meu, iar acesta este cel mai mare dar pe care mi l-ai putut face.
În textul evangheliei de astăzi, l-am putut auzi pe Isus spunând, Aceasta este porunca mea, să vă iubiți unii pe alții așa cum v-am iubit eu.
Faimosul filosof grec Platon a spus ceva asemănător cu această poruncă a lui Isus. Platon spusese că Numai cei care iubesc doresc să moară pentru alți.
Astfel apare întrebarea, ce cuprinde de fapt iubirea? În filmul Scripcarul de pe acoperiș eroul Tvye, într-o anumită ocazie a tot continuat să o sâcâie pe soția lui Golda, întrebând-o dacă îl iubește sau nu. El a tot așteptat ca ea să îi spună că da, îl iubește…însă ea nu se afla într-o stare prea romantică, așa că l-a tot ignorat, până la un moment dat când s-a întors spre el și i-a spus, Privește la acest om….uită-te la tine….eu sunt soția ta, gătesc pentru tine, îți spăl hainele, mulg vacile, cresc numeroși tăi copii pentru tine, patul meu este al tău, timpul meu este al tău, tot ce am și ce sunt, împart cu tine și după toate acestea tu vrei să știi dacă te m-ai iubesc sau nu? Ei bine, bănuiesc că da….
Majoritatea oamenilor, inclusiv persoanele consacrate, nu încep să meargă pe stradă și să spună tuturor că îi iubesc, chiar dacă Isus ne-a poruncit că trebuie să ne iubim unii pe alții. Însă ei nu își exprimă iubirea prin cuvinte ci prin tot ceea ce fac pentru acei oameni din jurul lor, zi de zi.
Sfântul apostol Paul a încercat și el să definească ce anume cuprinde iubirea, în prima sa scrisoare către Corinteni, în capitolul 13, în care spunea că Iubirea este îndelung răbdătoare, iubirea este binevoitoare, nu este invidioasă, iubirea nu se laudă, nu se umflă. Sfântul apostol Ioan în cea de-a doua lectură pe care am auzit-o la această sfântă Liturghie ne-a dat o frumoasă mărturie despre iubire, că Dumnezeu este iubire. După care a spus că iubirea este de la Dumnezeu și oricine iubește este născut din Dumnezeu și-l cunoaște pe Dumnezeu….pentru că Dumnezeu este iubire.
Mulți psihologi și scriitori spirituali au spus întotdeauna că iubirea are trei nivele, primul nivel este iubirea concupiscentă. Noi iubim o persoană din cauza plăcerii, a atracției și a satisfacerii. Astfel punctul central al aceste iubirii este bunătatea nu a celui iubit ci celui care iubește. În cadrul acestui tip de iubire, o persoană mereu va spune, Te iubesc fiindcă am nevoie de tine și fiindcă ești grijuliu. Sau după cum m-au spun unele fete pe care le-am întrebat de ce își iubesc prieteni, ele mi-au răspuns fiindcă arată bine.
Al doilea nivel este iubirea binevoitoare, generoasă, bună. Punctul central al acestei iubirii nu este asupra celui care iubește ci asupra celui iubit. O persoană care iubește astfel mereu va spune, Mi-aș dori să pleci.
Cu câțiva ani în urmă, un preot era într-un oraș din celălalt capăt al țării sale. L-a întoarcere a luat avionul, însă când se afla deja de 10 minute pe cer, căpitanul avionului le-a comunicat că trebuie să se întoarcă în acel oraș datorită unor defecțiunii tehnice la computerul de bord și fiindcă trebuie să realimenteze avionul. Așa că în loc să ajungă la destinație în dimineața următoare el a ajuns abia după amiază. După ce a sosit a luat un taxi din stația de autobuz din fața aeroportului. Când se aflau pe drum, preotul a început să vorbească cu șoferul acelui taxi despre viață și despre trai. Acest șofer spunea că a avut o bucată de pământ pe care a dat-o fraților lui pentru a o cultiva. El le-o dădu-se de câțiva ani, de acum, însă până în momentul de față el nu primise nici măcar un ban din vânzarea producției de pe acea bucată de pământ, el nu își primise partea niciodată fiindcă cumnata lui era cea care se ocupa de vânzarea recoltei, mai ales că ea îi falsificase semnătura. Însă familia fratelui lui mai mare nu se afla într-o situație chiar atât de bună din cauza certurilor continue. Copii lor se îmbolnăveau mereu și nu reușeau să termine școala. Pe de altă parte, el chiar dacă era doar un simplu șofer de taxi, copii lui, au reușit să termine școlile iar acum au locuri de muncă stabile. Acest șofer i-a spus într-un final preotului, Poate acestea s-au întâmplat din cauza banilor. Dacă bani provin din mijloace rele, nu va aduce nici un beneficiu. Viața ta este plină de probleme. Dacă te folosești de oameni, dacă îi exploatezi și îi tratezi cu răutate, va veni un timp, un moment în care toate acestea se vor întoarce împotriva ta. Preotul i-a răspuns șoferului că Poate că așa este.
Al treilea nivel, este numit, iubirea nebună, un tip de iubire care se sacrifică pe sine. Trece dincolo de propria persoană, de sine, până în punctul în care cel care iubește dă în mod gratuit tot ceea ce reprezintă persoana sa. Dumnezeu este punctul central al acestui tip de iubire. Aceasta este iubirea creștină. O caracteristică al acestui tip de iubire este capacitatea de sacrificiu sau de a te lăsa rănit pentru ceilalți.
Cristos și-a oferit viața pentru noi. Așa că și noi trebuie să ne oferim viața pentru alții. Amin
