Iob 19, 1.23-27a
Ps 22
Mt 5,1-12a
Fie că vrem, fie că nu, cu toți am fost în postura de a spune: Dumnezeu să îl ierte; Dumnezeu să o ierte sau Dumnezeu să îi ierte. Dar în spatele tuturor acestor cuvinte ne trezim puși în fața unei realități, cea a morții, care intervine atunci când ne așteptăm mai puțin. Indiferent de condiția noastră socială, de cultură, de rasă, de limbă, de religie și de orice altceva, când ajungem față în față cu moartea toți suntem egali. Natura noastră se răzvrătește în fața morții dar Cristos, a știut să facă din ea un act de dăruire, de iubire, de răscumpărare, de eliberare. Doar dacă acceptăm moartea în mod creștin vom putea fi capabili să o înfrângem pentru totdeauna.
Ziua de astăzi, nu este și nici nu trebuie să fie o zi tristă pentru noi. Din contră, trebuie să fie o zi a bucuriei, zi în care să strigăm împreună cu Iob, Știu că răscumpărătorul meu trăiește….Eu însumi îl voi vedea şi ochii mei îl vor privi şi nu altul. Dacă stăm să studiem cartea lui Iob din care a fost luată prima lectură de la această sfântă liturghie, vom putea observa imensa credință și speranță pe care o avea Iob în Dumnezeu, mai ales, dacă ținem cont de faptul că tema principală a cărții, scopul principal al cărții este suferința, încercarea la care este supus Iob de către Dumnezeu. Încercare de care a avut parte tocmai pentru această fidelitate și credință pe care o avea în Dumnezeu
Asemenea lui Iob, aceiași credință și fidelitate ca a lui Iob, a avut și sora noastră răposată Maria, și din câte am observat, Dumnezeu nu a scutit-o nici de suferință. Însă nu trebuie să uităm faptul că, acum ea se bucură de răsplata pe care Domnul nostru Isus Cristos ne-a promis-o tuturor în ceruri.
În textul evangheliei pe care tocmai l-am auzit, am avut ocazia să ascultăm o parte din predica mântuitorului de pe Munte, din vestita predică de pe Munte. Iar astăzi, în special, Mântuitorul ne-a spus modul prin care noi putem ajunge în ceruri. Am ascultat carta, sau condițiile pe care cu toți va trebui să o îndeplinim acum cât încă ne mai aflăm pe pământ și fără de care nu vom obține acel bilet de intrare în ceruri.
Însă nu trebuie să uităm un lucru, că toate aceste lucruri nu sunt ușor de îndeplinit, ele nu vin cu un preț mic, ci necesită mult sacrificiu, mult efort, și multă iubire. Iar în continuare aș dori să le luam pe rând.
În primul rând, sacrificiul. Toate fericirile pe care ni le-a transmis mântuitorul, în textul evangheliei de astăzi, nu vom avea cum să le realizăm, nu vom avea cum să le îndeplinim fără ca să ne sacrificăm, fără să sacrifică un hrană pe care să le-o dăm celor care au mai mare nevoie, fără a sacrifica lacrimi vărsate pentru răul care ni s-a făcut, fără a sacrifica tot ceea ce avem mai bun, pentru a-i putea ajuta pe cei care au nevoie de ajutorul nostru.
În al doilea rând, efortul. După cum bine știm cu toți, nimic nu se poate realiza în viață fără a depune cel mai mic efort posibil. Dacă stăm toată ziua, în confortul casei noastre, nu vom realiza nimic, nu se va întâmpla nimic. Ci după cum ne spune și Isus în textul evangheliei de astăzi, va trebui să ieșim din zona noastră de confort și să depunem efort, efortul de a-i ajuta pe cei nevoiași, de a-i consola pe cei care plâng, de a arăta un pic de blândețe și bunătate celor nu au cunoscut nimic altceva decât răutatea și lipsa în viață, dar mai ales de a suporta batjocorile, prigonirile și tot ceea ce vor face alți împotriva noastră. Însă, dacă toate acestea le vom face pentru faimă și mândrie, pentru a vedea alți cât de umili suntem, în acest caz mai degrabă rămânem în zona noastră de confort, unde nu ne vom face părtași și de alte păcate mult mai mari.
Și în al treilea rând, iubirea. Iubirea care este tot ceea ce contează. Iubirea pe care Domnul a avut-o pentru noi. Iubirea care l-a făcut pe Domnul să moară pe cruce pentru noi, pentru ca noi să ne putem mântui, pentru ca noi să putem exclama împreună cu Iob, Știu că răscumpărătorul meu trăiește și în ziua cea din urmă din pământ voi învia. Iubirea care a făcut-o și pe sora noastră răposată să vină să stea mereu aproape de Isus, să îi asculte cuvântul, să îl primească cât de des în inima ei. Aceiași iubire care acum i-a obținut răsplata cuvenită celor care au îndeplinit în această viață, carta, condițiile fără de care nu vom ajunge decât în iad, unde nu va mai fi decât suferință, durere, și jale eternă.
În încheiere, să nu uităm să ne rugăm pentru sora noastră_____________. Pentru ca Domnul să îi ierte păcate și greșelile pe care le-a comis în această viață, și să o primească cât mai curând în lumina veșnică a paradisului, pentru a se bucura pe deplin de roadele mântuirii. Amin