Lc 5,33-39
În textul evangheliei de astăzi, îl vom auzi pe Isus făcând referință la sine însuși asemenea mirelui a cărui prezența este un motiv suficient pentru bucurie și nu pentru a ține post. Așa că apare întrebarea Isus este oare prezent sau absent? Ar trebui noi să postim sau nu? În forma sa umană, Isus este, în mod evident absent și prin urmare noi va trebui să postim. Postim pentru a ne disciplina pe noi înșine, pentru a ne deschide mințile, pentru a câștiga putere în a-l iubi pe Dumnezeu și pe aproapele. Prin post învățăm ce e compasiunea, rugăciunile noastre și nu numai ne reamintesc că în cadrul vieții noastre Dumnezeu are mereu prioritate. Biserica ne cere minimum de post, însă ne îndeamnă să împărtășim cu cei mai puțini norocoși decât noi.
Ceea ce mai știm e că Isus este și prezent. El este prezent în sacramentul Euharistiei. El este prezent în comunitatea noastră adunată în numele său. El este prezent în aproapele nostru aflat în nevoie. Prin urmare ne bucurăm de prezența sa, lăudându-l și mulțumindu-i.
Isus, mirele Bisericii dorește să transforme toate lucrurile și să le facă pe toate noi în noul rai și în noul pământ. Eforturile și sacrificiile noastre, făcute cu bucurie, vor ajuta la aducerea aceste împărății.
