In 2,13-22
Astăzi, celebrăm sărbătoarea, nu unei persoane cum se întâmplă de obicei, ci a unei clădiri. Iar asta fiindcă astăzi, este aniversarea sfințirii Bazilicii din Lateran.
Conform unei cărți de sfinți, reședința papilor, e o clădire cu numele de Palatul Lateran ce a fost construită de către Lateranus Palutius, pe care împăratul Nero l-a condamnat la moarte doar pentru a-i confisca bunurile. Această clădire a fost dăruită de către împăratul Constantin cel Mare, în anul 313 sfântului papă Miltiade, iar din acel moment 
până în anul 1308 a fost locuit de către toți succesori lui, până la mutarea lor la Avignon, în Franța. Bazilica din Lateran a fost construită de către împăratul Constantin în apropierea acestui palat, de unde i se trage și numele, fiind totodată și prima Bazilică din Vest. Doisprezece concilii, dintre care patru ecumenice, au avut loc aici, primul în 649 iar ultimul în 1512.
Unul dintre scopurile celebrării de astăzi îl găsim în lecturile pe care le vom auzi la această sfântă Liturghie, lecturi ce leagă, pun împreună două ideii, prima că Dumnezeu este prezent în clădiri în momentul în care curăță templul de bani schimbătorilor de bani, spunându-le că Nu faceți casa Tatălui meu casă de negustorie! Iar cea dea doua că Dumnezeu este prezent în oameni și că el este templul, când a spus că Dărâmați acest templu și în trei zile îl voi ridica!
Astfel, sărbătoarea de astăzi, a sfințirii Bazilicii Sfântului Ioan din Luteran, dorește să ne reamintească faptul că la baza, fundamentul Bisericii lui Cristos, se află, nu clădirile și oameni.
