5. Papa Francisc și Evanghelia vieții

Continuăm și astăzi, cu o nouă cateheză despre sfântul nostru părinte papa Francisc, cateheză despre Evanghelia vieții, despre care a vorbit, mai ales în cadrul unei omilii, ținută cu ocazia celebrării euharistice pentru ziua Evangelium vitae, cu ocazia Anului Credinței, la o lună de la alegerea sa ca papă.

Pornind de la Cuvântul lui Dumnezeu, în special de la episodul evanghelic despre acea femeie păcătoasă care a avenit la Isus în casa unui fariseu și i-a sărutat picioarele și i le-a uns cu miresme. Căreia Isus i-a și vindecat toate păcatele, care erau multe, papa dorește să ne comunice trei lucruri importante, trei ideii simple asupra căruia să putem medita, în primul rând că Biblia ni-l revelează pe Dumnezeul viu, pe Dumnezeul care este viață și izvor al vieții; în al doilea rând că Isus Cristos dăruiește viața și Duhul Sfânt ne menține în viață; și în ultimul rând că a urma calea lui Dumnezeu conduce la viață, în timp ce a-i urma pe idoli conduce la moarte.

Un astfel de exemplu îl găsim în cartea profetului Samuel, unde ni se vorbește despre viață și moarte. Unde Regele David vrea să ascundă adulterul comis cu soția lui Urie Hetitul, un soldat din armata sa, și pentru a face asta poruncește să fie pus Urie în prima linie pentru ca să fie ucis în bătălie. Biblia ne arată drama umană în toată realitatea sa, binele și răul, patimile, păcatul și consecințele sale. Când omul vrea să se afirme pe sine însuși, închizându-se în propriul egoism și punându-se în locul lui Dumnezeu, ajunge să Imagini pentru pope francissemene moarte. Adulterul regelui David este un exemplu al acestui lucru. Însă Scriptura ne reamintește că Dumnezeu este Cel Viu, cel care dăruiește viața și care arată calea vieții depline, pe scurt, ele este izvorul vieții depline.

Însă acest text evanghelic despre care tocmai am menționat ne ajută să facem un pas înainte, ne spune că Isus este întruparea Dumnezeului celui viu, cel care aduce viața, în fața atâtor fapte de moarte, în fața păcatului, a egoismului, a închiderii în noi înșine. Isus primește, iubește, ridică, încurajează, iartă și dăruiește din nou forța de a merge, redă viață.

Așa că, întrebarea e, ce este această viață? Este însăși viața lui Dumnezeu. Și cine ne introduce în această viață? Este Duhul Sfânt, darul lui Cristos înviat. Însă suntem noi deschiși la Duhul Sfânt? Ne lăsăm conduși de el? Sau facem ca toți ceilalți, spunem nu vieții, refuzăm viața, refuzăm Evanghelia vieții, și ne lăsăm conduși de ideologii și logici care pun piedici vieții, care nu o respectă pentru că sunt dictate de egoism, de interes, de profit, de putere și nu de iubire, de căutarea binelui celuilalt.

Însă ce vrea să ne spună sfântul părinte prin aceste lucruri, prin evanghelia vieții despre care am tot vorbit? Că Dumnezeu este autorul vieții. Fiind viață, dă viață, menține în viață, administrează viața, face din viață o sărbătoare. Omul cu de la sine putere nu-și poate da viață, nu se poate menține în ea și nu are dreptul să și-o ia. Viața este cea mai frumoasă sărbătoare!

În contextul zilei „Evangheliei vieții”, folosindu-se de anumite texte din Sfânta Scriptură despre care am amintit deja, papa Francisc amintește că Dumnezeu este autorul vieții, iar omul, care primește viața de la Dumnezeu, o primește nu pentru a o transforma în moarte, ci pentru a o lăsa așa cum a voit-o de fapt Dumnezeu, ca pe o sărbătoare. Iar semnul extern al acestei sărbători este bucuria, bucuria care nu are cum să meargă , mână în mână cu păcatul ori cu libertatea rău înțeleasă.

Papa nu se sfiește să sublinieze că trebuie să acceptăm să trăim iubirea în viața noastră, să o trăim fără prejudecăți, să nu ne temem să iubim, să nu ne rușinăm să iubim, convinși că cine iubește se aseamănă cu Dumnezeu care este iubire. Viața este acolo unde este iubire, în timp ce unde lipsește iubirea este prezentă logica morții.

În încheiere va trebui să ținem minte că Dumnezeu este autorul vieții, că el ne-a învățat, atât faptul că omul este viu doar atunci când primește viața ci mai ales că omul învață de la Dumnezeu cum să fie plin de milostivire, de iertare și de iubire. Dar mai ales să îi cerem lui Dumnezeu să ne ierte păcatele, să ne ierte toate păcatele care risipesc bucuria, ca să putem redobândi din nou spiritul bucuriei și al vieții. Amin

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

div#stuning-header .dfd-stuning-header-bg-container {background-image: url(https://paxvobis.ro/wp-content/uploads/2021/11/header-nou-final.jpg);background-size: initial;background-position: center bottom;background-attachment: scroll;background-repeat: no-repeat;}#stuning-header div.page-title-inner {min-height: 400px;}
Abonează-te
Abonează-te pentru a fi primul care citește noile articole publicate.
LA ZIARUL NOSTRU
Abonează-te
Abonează-te pentru a fi primul care citește noile articole publicate.
LA ZIARUL NOSTRU