In 8,12-20
În textul evangheliei de astăzi, îl vom auzi pe Cristos dând mărturie despre sine însuși, mărturie care e și o provocare pentru unii dintre farisei fiindcă ei susțineau că Isus nu are nici un martor pentru aceste cuvinte ale sale. Isus își întărește afirmația prin a spune că el cunoaște foarte bine ceea ce spune în timp ce ascultători lui nu cunosc nimic despre originile sale. Că tot ceea ce știu ei e faptul că Isus este un fiu al unui tâmplar din Nazaret. Ei îl vedeau pe Isus numai din punct de vedere uman, pe când Isus nu era singur. Isus avea martori care îi susțineau mărturia, mai exact, propriul său Tată.
Privind lucrurile din perspectivă pur umană, farisei l-au întrebat unde este Tatăl său. Însă Isus le spune că nici unul dintre ei nu-l cunoaște, nu îi cunoaște adevărata identitate, dar nici măcar a Tatălui. Dacă ei l-ar cunoaște cu adevărat pe Isus, atunci l-ar fi cunoscut și pe Tatăl fiindcă, pentru toți cei care îl cunosc pe Isus, el este o imagine, oglinda Tatălui său. Însuși Isus îi spusese lui Filip la ultima sa cină că Cine mă vede pe mine îl vede și pe Tatăl.
Astfel ceea ce e important e ca noi să îl cunoaștem pe Isus mult mai bine, fiindcă prin el vom ajunge să îl cunoaștem pe Dumnezeu, și natura lui Dumnezeu. Iar asta o putem face prin două moduri principale, adică prin citirea sfintei Scripturi și prin rugăciune. Dacă până acum nu am făcut deloc ori cum trebuie aceste două lucruri, atunci acest Post Mare este o ocazie perfectă să începem să le facem, încă nu e prea târziu.
