Mt 7,15-20
Cuvântul ebraic pentru profet e nabi, care tradus înseamnă interpret și purtător de cuvânt al lui Dumnezeu. Noul dicționar catolic spune că profetul în Vechiul Testament era cineva care făcea cunoscută voința lui Dumnezeu, de multe ori prin a prezice viitorul, dar cel mai adesea prin expunerea răului, prin apărarea legii. Însă, profeți falși, conform unei cărți de comentarii biblice, sunt oameni sau curente ce ne conduc în direcții greșite.
Isus în predica sa de pe munte, a vorbit despre anumite valori pe care le propune celor care îl urmau, pe care aceștia trebuie să le pună în practică. El vorbește despre profeți sau de cei care predică și învață aceste valori și practici pe care le propusese el. Însă, în textul evangheliei de astăzi vom vedea cum Isus le spune discipolilor săi dar mai ales nouă că ei nu trebuie să fie mereu atenți ori împotriva profeților falși care arată bine însă care nu sunt în conformitate cu Dumnezeu și evanghelia. Tot ce trebuie să facem e să privim la roadele pe care ei le poartă, le aduc. Isus a spus că un pom rău nu are cum să aducă roade bune iar un pom bun nu are cum să aducă roade rele.
Cineva a propus următoarele întrebări, profetul practică ceea ce predică? Cuvântul pe care îl predică se vede în viața lui? Cuvintele profetului dă putere vieții noastre spirituale? Ne conduc ele la o mai profundă unire cu Isus și Tatăl său? Creează ele în noi pacea, ne încurajează să aducem pacea și iubirea lui Cristos celor din jurul nostru? Mesajul profetului ne ajută să ne rugăm, să găsim și să acceptăm voința lui Dumnezeu? Astfel de întrebări, ne vor ajuta să recunoaștem care profeți sunt de la Dumnezeu și care nu sunt. Dacă un copac, adică profetul, aduce roade bune, atunci gustați acele roade, dacă nu respingeți-le.
