Lc 22, 24-30
Astăzi celebrăm sărbătoarea sfântului Grigore, a unuia dintre cei doi papi care a primit numele de cel Mare. Celălalt este papa Leon, cu toate că unii susțin că și sfântul papă Ioan Paul al II-lea merită același titlu. Însă astăzi îl comemorăm pe sfântul Grigore cel Mare care a domnit între ani 590-604.
Grigore a fost fiul unui senator Roman, și datorită imenselor sale talente administrative și a integrității morale a ajuns să slujească ca prefect Roman, cel mai înalt oficiu civil în Roma, totul când avea abia 30 de ani. Și totuși, Grigore dorea să își dedice viața la o slujire mult mai completă, a lui Dumnezeu, așa că a devenit un călugăr benedictin.
Cu toate că dorea o viață mai mult contemplativă, a fost trimis de papa ca reprezentant la Constantinopol. După ce și-a îndeplinit datoriile, a fost chemat înapoi la Roma, iar când papa Pelagius al II-lea a murit de ciumă, Grigore a fost ales Papă.
Printre realizările sale ca papă, probabil trei sunt printre cele mai mari, adică trimiterea misionarilor în Britania, organizarea administrativă a Biserici, și contribuțiile aduse muzicii. Cu toate că toate trei continuă să aducă roade până și în ziua de astăzi, de menționat sunt eforturile sale aduse cântului care îi poartă și numele, cântul Gregorian sau muzica gregoriană. De asemenea, este și un doctor al Bisericii datorită multelor sale contribuții în a învăța doctrina Bisericii.
Papa Grigore cel Mare a fost primul papă ce a făcut referință la sine însuși ca servorum Dei adică slujitorul slujitorilor lui Dumnezeu, un titlu pe care papa Ioan Paul al II-lea la folosit pentru sine însuși de multe ori. Viața creștină este o singură slujire, iar papa slujește Biserica, conducând-o, ghidând-o, și păstorind-o.
Acesta este motivul pentru care papa Grigore este cunoscut ca cel Mare, fiindcă nu a fost doar un administrator competent, ci s-a dedicat cu totul slujirii lui Cristos. Cunoștea faptul că adevărata măreție a naturii umane se bazează pe o totală și completă abandonare lui Cristos. A pus în practică toate predicile și a devenit un exemplu viu al evangheliei pe care o proclama.
Prin mijlocirea acestui mare slujitor al Evangheliei, și noi va trebui să ne lăsăm viețile conduse spre o mai mare slujire pentru gloria și mântuirea sufletelor.
