Am 8,4-7
1Tim 2,1-8
Lc 16,1-13 (16,10-13)
Un mare om de afaceri care avea propria sa companie a intervievat la un moment dat trei oameni care aplicaseră la un job, loc de muncă în compania lui. Ca și test, acesta i-a întrebat, Dacă împarți șase la doi, care este rezultatul? Trei a răspuns primul aplicant. Însă acesta nu a fost angajat fiindcă era prea onest, prea sincer.
Doi, a răspuns cel de-al doilea aplicant. Și din nou, nici acesta nu a fost angajat fiindcă nu era onest, nu era sincer și pentru cu era un nebun ignorant.
Al treilea aplicant însă a răspuns că Domnule, dacă împarți șase între mine și tine, mai degrabă aș prefera patru pentru tine iar eu să iau numai doi pentru mine. Iar acesta din urmă a fost cel pe care la angajat, fiindcă a fost singurul care a fost deștept.
Știați că mita și corupția și ele pot fi Biblice fiindcă erau deja cunoscute și răspândite încă de pe timpul lui Isus Cristos? Citiți doar textul evangheliei de astăzi care e luat din evanghelia după sfântul Luca, la capitolul 16, versetele 1-13.
În prima lectură de la această sfântă Liturghie, luată din cartea profetului Amos, am auzit că în timpul profetului Amos, a fost unul de o mare neliniște socială și de lipsă de păstrare a datoriilor religioase. Profetul tot scotea în evidență sosirea zilei judecății care avea să fie una fatală pentru poporul său evreu, dar mai ales pentru lideri acestuia. Aceștia îi ignorau complet pe cei săraci, lucru și aspect care era complet contrar grijii lui Dumnezeu față de toți cei care făceau parte din alianța pe care el o încheiase cu Israel pe muntele Sinai și lipsa de grijă pentru cei dezavantajați. Amos i-a condamnat pe cei care practicau dreptatea față de cei săraci în timp ce observau cu atenție subtilitățile practicii liturgice. Dumnezeu însă nu uită niciodată toate aceste crime. De aceea până și în Vechiul Testament munca față de dreptatea socială era deja o parte a muncii mai ales pentru noi copii lui Dumnezeu.
Sfântul apostol Paul în cea de-a doua lectură de la această sfântă Liturghie, ne-a dat anumite sfaturi în ceea ce privea rugăciunea publică. El îi cheamă pe ceilalți creștini ca și el, să se roage în mod public pentru toți. Fiecare ființă umană trebuie să fie inclusă în mijlocirea și în intențiile rugăciunilor lor de mulțumire a comunității. Comunitatea trebuie să se roage mai ales pentru cei cu autoritate. Și în ciuda ostilității pe care o practică multe autorității publice în ceea ce privește ceilalți cetățeni ca și ei în Cristos. Motivul pentru care Paul dă aceste sfaturi este cel de revelare, a faptului că Isus Cristos a murit pentru toate aceste persoane. După cum există numai un singur Dumnezeu, tot la fel există numai un singur mediator între Dumnezeu și omenire, Isus Cristos. Ucenicia noastră față de Cristos implică faptul că noi ar trebui să fim preocupați de toți bărbați și femeile din întreaga lume, în ciuda modului în care ei se uită la noi. Iar asta fiindcă Cristos a murit pentru ei toți după cum a murit și pentru mine și pentru tine.
Slujitorul necinstit din parabola pe care am auzit-o în textul evangheliei de astăzi este acuzat de faptul că storcea bani de la stăpânul său. Însă în momentul în care acesta simte că urmează să fie dat afară, ceea ce face el e să îi cheme pe toți cei care aveau datorii față de stăpânul său pentru a se folosi de acestea în propriul său avantaj reducându-le datoriile cu aproape 50%. El a stat și s-a gândit și și-a dat seama că după ce va fi dat afară, nu va fi nici o persoană care să aibă grijă de el. Acele procente pe care le redusese, cred că erau de fapt comisioanele pe care el spera să le obțină, propriul său profit. Stăpânul însă a rămas impresionat, nu datorită a lipsei sale de onestitate ci datorită inteligenței și a căilor înțelepte de care a dat dovadă într-un final. Într-un final acesta a fost acuzat că a cumpărat prietenia prin înșelătorie. Și-a atins scopul tot printr-o cale lipsită de onestitate.
Cineva a spus că aceasta încă este cea mai populară cale, Onestitatea este cea mai bună politică. Însă dacă stăm să privim la titlurile din ziare și reviste, de la radio și televiziunile de astăzi vom vedea că foarte puțini oameni iau aceasta cu toată inima. Ne-onestitatea este agresivă și vine în mii de forme, subtilități financiare, portițe din spate guvernamentale, mită politică, înșelătorie publicitară, fraude cu asigurări, furturi de poșete, furturi din buzunare, din magazine, răpiri, și multe altele asemenea. Cât de mulți dintre cei care comit aceste crime sunt prinși? Sau din cei prinși, câți dintre ei primesc și condamnări și rămân fără averea obținută ilegal? Câți dintre ei ajung să vadă interiorul unei închisori? Cu toți știm răspunsul, doar o mică minoritate.
În primul rând, Cristos ne spune în textul evangheliei de astăzi că este greșit și imoral să avem avere obținută prin mijloace lipsite de onestitate, ilegale. E bine să avem bani fiindcă nu prea avem cum să supraviețuim și să trăim fără ei. Însă va trebui să obținem acești bani prin mijloace legale și nu pe spatele altora. Iar într-un final, indiferent de cât de buni sunt, nu justifică niciodată mijloacele imorale.
La un moment dat în trecut, într-un orășel, după cum spusese un preot într-una din omiliile sale, a existat un doctor care era legat de spitalul său de provincie. Acesta era cunoscut și pentru faptul că deținea și un serviciu de pompe funebre. Într-un final doctorul nostru a reușit să îndeplinească cerințele pieței, cerute de spitalul de provincie însă a și suferit probleme serioase legate de credibilitatea sa din cauza conflictelor de interes.
În al doilea rând, Isus ne avertizează să folosim cu înțelepciune bunurile lumești pentru a obține viața veșnică sau să le folosim spre mai marea glorie a lui Dumnezeu după cum spusese la un moment dat și sfântul Irineu. Că nu trebuie să căutăm numai siguranța materială în această lume ci mai presus de toate siguranța veșnică, în ceruri unde nu se pune nici molia iar rugina nu o poate distruge.
Am auzit zilele acestea o poveste despre o femeie extrem de bogată care a murit și s-a dus în ceruri. Sfântul Petru a condus-o pe o stradă magnifică pe care fiecare casă semăna cu un splendid palat. Bogata femei a văzut una din aceste case care era extrem de frumoasă și l-a întrebat cine locuiește acolo. Aceea, a spus sfântul Petru, e casa celor pe care i-ai ajutat tu. Ei bine a spus femeie, dacă cei pe care i-am ajutat eu primesc o asemenea casă abia aștept să văd ce casă mi-am pregătit mie.
Să vedem, a spus sfântul Petru.
Imediat ei au ajuns la o vale strâmtă în care casele erau mici și dărăpănate. Tu vei locui aici, i-a spus sfântul Petru, arătând cu degetul spre una dintre ele.
Eu, să trăiesc în cocioaba asta? Asta e o insultă! A replicat femeia bogată. Asta e tot ceea ce putem face pentru tine a spus sfântul Petru. Trebuie să înțelegi că noi construim doar case cu materialele pe care voi ni le trimiteți înainte când încă vă mai aflați pe pământ.
Iubiți credincioși, acum este momentul în care trebuie să trimitem materialele pentru a ni se construi casele în care ne vom duce viața veșnică. Aceste materiale nu sunt materiale de construit pe care le putem cumpăra de la magazinele din această lume. Aceste materiale nu sunt doar rugăciunile și faptele de caritate, ci de a face munca noastră de zi de zi într-un mod de-a dreptul extraordinar. Înseamnă să săvârșim cu conștiinciozitate datoriile noastre cum trebuie, indiferent că suntem avocat, că avem un serviciu public, profesor, student, polițist sau un cetățean de rând. Amin
