Lc 13,1-9
În textul evangheliei de astăzi vom vedea cum Domnul ne va sune că Dar dacă nu vă convertiţi, cu toţii veţi pieri la fel. Însă ce e cu această convertire? În Vechiul Testament, cuvântul convertire împreună cu ceilalți termeni asemănători, apar de mai bine de 1500 de ori. Adesea mai e tradus și cu întoarceți-vă sau din punct de vedere teologic, întoarceți-vă de la rău și reveniți la Dumnezeu care este bun. De exemplu, să luăm cazul profetului Ezekiel, care de trei ori în scrierile sale, a inclus apelul lui Dumnezeu adresat poporului lui Israel, Întoarceți-vă de la idolii voștri și de la toate lucrurile voastre abominábile întoarceți-vă fețele! (14,6). Întoarceți-vă de la toate răutățile voastre și nelegiuirea nu va fi pentru voi o capcană! (18,30). Întoarceți-vă, întoarceți-vă de la căile voastre cele rele! (33,11).
În Noul Testament, cel mai întâlnit verb este metanoeou care apare de aproximativ 30 de ori și cuvântul noun metanoia care apare și el de 20 de ori. În evanghelia după Matei, cuvântul sinonim metamelomai este tradus cu convertiți-vă!
Dar ca să mergem și mai în profunzime vă voi relata ceea ce a spus un mare predicator în cartea sa de omilii Iubește ca Isus, o scurtă reflexie extrem de frumoasă. Acesta spunea că iubirea lui Dumnezeu nu este fructul convertirii. Că Dumnezeu ne iubește, nu fiindcă noi ne căim de păcate ci fiindcă dorește să ne iubească. Convertirea este fructul experienței noastre de ființe iubite de Dumnezeu. Prin urmare, nu convertirea noastră e cea care obține iubire de la Dumnezeu ci experiența iubirii lui Dumnezeu față de noi e cea care produce convertirea. Mai întâi avem parte de experiența iubirii lui Dumnezeu față de noi și abia apoi ne căi de păcate.
