Lc 14,25-33
Cu câteva săptămâni în urmă, doi tineri au venit la o casă a Misionarelor Carității, pentru a oferi o sumă de bani pentru hrănirea săracilor. În Calcutta, acestea gătesc zi de zi pentru 9 000 de persoane. Cele două persoane și-au dorit ca bani lor să fie folosiți exclusiv pentru acești oameni flămânzi. Însă una din surori i-a întrebat de unde aveți acești bani?
Aceștia au răspuns că Cu două zile în urmă ne-am căsătorit. Înainte de nuntă ne-am decis să nu cheltuim nici un ban pe haine speciale, sau pe banchetul de nuntă. Am dorit ca acești bani pe care i-am fi cheltuit să fie folosiți pentru săraci.
Pentru casta superioară Hindusă, să acționezi în acest fel reprezenta și era un imens scandal. Prieteni și rudele lor găseau aceasta de neconceput, ca un cuplu din astfel de familii să se căsătorească fără o sărbătoare de nuntă corespunzătoare.
Așa că Maica Tereza i-a întrebat, De ce îmi dați toți acești bani? Iar ei i-au dat un răspuns destul de uimitor. Ne iubim atât de mult încât dorim să facem o jertfă specială unul pentru altul, chiar acum la începutul vieții noastre.
Isus ne provoacă astăzi cu o cererea de a-l însoți în călătoria sa, de a fi discipoli lui. Ucenicia cere un angajament total și deliberat. Va trebui să știm în ceea ce ne băgăm, la ce sursă de încredere sau zone de confort va trebuie să renunțăm pentru al urma pe Isus. Sper, ca aceste renunțări ale noastre să fie asemenea renunțării cuplului despre care tocmai v-am zis, o renunțare din iubire și pentru iubire.
