Cântec: Să mergem cu toții
Preot/Seminarist:
Astăzi noi îl sărbătorim pe Cristos Regele Universului.
Regele este o persoană care ne conduce, ne sprijină, ne dăruiește pace și libertate. Cristos este pentru noi Rege. Și astăzi la această adorație vom descoperi ce înseamnă a fi Rege pentru Cristos și ce trebuie să facem noi pentru a fi fideli Lui.
Copil 1
A fi Rege înseamnă mai întâi de toate a fi păstor, a ști să conducă turma încredințată, a avea grijă de cei suferinzi și să sprijine pe cei săraci. Cristos deci este mai întâi păstor pentru noi, nu ne lasă niciodată singuri, călăuzește pașii noștri la bine și la fericire. Dar Cristos ne cere astăzi să-l ascultăm și să nu-l părăsim niciodată.
Tatăl Nostru….
Copil 2 – Lectura I Ez 34, 11-12. 15-17
Căci așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Iată, mă voi îngriji Eu însumi de oile Mele, și le voi cerceta!
Cum își cercetează un păstor turma când este în mijlocul oilor sale împrăștiate, așa Îmi voi cerceta Eu oile, și le voi strânge din toate locurile pe unde au fost risipite în ziua plină de nori și negură.
Eu însumi Îmi voi paște oile, Eu le voi duce la odihnă, zice Domnul Dumnezeu.”
„Voi căuta pe cea pierdută, voi aduce înapoi pe cea rătăcită, voi lega pe cea rănită, și voi întări pe cea slabă. Dar voi păzi pe cele grase și pline de vlagă: vreau să le pasc cum se cade.”
„Și voi, oile Mele, așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Iată, voi judeca între oaie și oaie, între berbeci și țapi.
Cuvântul Domnului
Copil 3 – Psalmul 23
Refr.: Domnul e păstorul meu (strofele recitate)
1. Domnul este Păstorul meu:
nu voi duce lipsă de nimic.
El mă paște în pășuni verzi,
și mă duce la ape de odihnă;
îmi înviorează sufletul,
mă povățuiește pe cărări drepte,
din pricina Numelui Său. R.
2. Chiar dacă ar fi să umblu
prin valea întunecată a morții,
nu mă tem de nici un rău,
căci Tu ești cu mine.
Toiagul și nuiaua Ta mă mângâie. R.
3. Tu îmi întinzi masă
în fața potrivnicilor mei;
îmi ungi capul cu untdelemn,
și paharul meu este plin de de se revarsă. R.
4. Da, fericirea și îndurarea mă vor însoți
în toate zilele vieții mele,
și voi locui în Casa Domnului
până la sfârșitul zilelor mele. R.
Rugăciunea
Tatăl Nostru spusă de doi copii
Copil 4
Om
1. Tată nostru care ești în ceruri,
2. sfințească-se numele tău
3. Vie împărăția Ta
4. Facă-se voia Ta precum în cer așa și pe pământ.
5. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi.
6. Și ne iartă nouă greșelile noastre.
7. Și nu ne duce pe noi în ispită ci ne mântuiește de cel rău. Amin
Copil 5
Dumnezeu
1. Fiul meu care ești pe pământ preocupat, singuratic și ispitit;
2. Cunosc bine numele tău și îl pronunț sfințindu-l, pentru că te iubesc.
3. Nu vei fi niciodată singur; eu locuiesc în tine și împreună vom răspândi Împărăția vieții pe care ți-o voi da ca moștenire.
4. Mă bucur că faci voința
mea, de fapt eu vreau fericirea ta.
5. Vei avea pâinea cea de toate zilele, nu te îngrijora; dar eu îți cer să o împărtășești cu frații tăi.
6. Să știi că îți iert păcatele tale chiar înainte de a le săvârși, dar îți cer ca și tu să ierți pe cei care te jicnesc.
7. Și pentru a nu cădea în ispită prinde cu toată puterea ta
mâna mea și te voi elibera de rău, scumpul și dragul meu fiu. Amin
Cântec:
Copil 6
Cristos dacă este Rege are puterea să ne judece și decide soarta noastră. El judecă numai asupra unui singur lucru dragostea față de aproapele. El astăzi ne spune că fiecare gest pe care îl facem unei persoane sărace, bolnave sau celor mai mici îi facem lui.
Evanghelia Mt 25, 31-46
(citită pe roluri de către patru copii)
Povestitorul: Când va veni Fiul omului în slava Sa, cu toți sfinții îngeri, va ședea pe scaunul de domnie al slavei Sale. Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărți pe unii de alții cum desparte păstorul oile de capre; Și va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui. Atunci Împăratul va zice celor de la dreapta Lui:
Isus: „Veniți binecuvântații Tatălui Meu de moșteniți Împărăția, care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. Căci am fost flămând, și Mi-ați dat de mâncare; Mi-a fost sete, și Mi-ați dat de băut; am fost străin, și M-ați primit; am fost gol, și M-ați îmbrăcat; am fost bolnav, și ați venit să Mă vedeți; am fost în temniță, și ați venit pe la Mine.”
Povestitorul: Atunci cei neprihăniți Îi vor răspunde:
Oamenii buni: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând, și ți-am dat să mănânci? Sau fiindu-ți sete, și ți-am dat de ai băut? Când Te-am văzut noi străin, și Te-am primit? Sau gol, și Te-am îmbrăcat? Când Te-am văzut noi bolnav sau în temniță, și am venit pe la Tine?”
Povestitorul: Drept răspuns, Împăratul le va zice:
Isus: „Adevărat vă spun că, ori de câte ori ați făcut aceste lucruri unuia din acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie mi le-ați făcut.”
Povestitorul: Apoi va zice celor de la stânga Lui:
Isus: „Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care a fost pregătit diavolului și îngerilor lui! Căci am fost flămând, și nu Mi-ați dat să mănânc; Mi-a fost sete, și nu Mi-ați dat să beau; am fost străin, și nu M-ați primit; am fost gol, și nu M-ați îmbrăcat; am fost bolnav și în temniță, și n-ați venit pe la Mine.”
Povestitorul: Atunci Îi vor răspunde și ei:
Oamenii răi: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau fiindu-ți sete sau străin sau gol sau bolnav sau în temniță, și nu ți-am slujit?”
Povestitorul: Și El, drept răspuns, le va zice:
Isus: „Adevăr vă spun că, ori de câte ori n-ați făcut aceste lucruri unuia dintr-acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie nu Mi le-ați făcut.”
Povestitorul: Și aceștia vor merge în pedeapsa veșnică, iar cei neprihăniți vor merge în viața veșnică.
Preot/Seminarist
Acum să-i cerem iertare lui Dumnezeu pentru că de multe ori nu am ascultat Cuvântul său și nu l-am pus în practică. Să spunem împreună:
R. Iartă-ne Doamne
Copil 11
1. Iartă-ne Doamne pentru că nu te-am recunoscut în cei săraci, bolnavi sau nevoiași. R.
Copil 12
2. Iartă-ne Doamne pentru că nu i-am ajutat pe alții când ei aveau nevoie de noi. R.
Copil 13
3. Iartă-ne Doamne pentru că nu am știut să iubim pe colegii noștri și nu i-am primit în inima noastră. R.
Copil 14
4. Iartă-ne Doamne pentru că ne-am închis în fața aceluia care așteaptă de la noi o vorbă bună, un zâmbet sau un gest de iertare. R.
Copil 15 – Rugăciune:
Doamne când mi-e foame
dă-mi pe cineva care are nevoie de mâncare;
când mi-e sete
trimite-mi pe cineva care are nevoie de băutură;
când mi-e frig,
trimite-mi pe cineva pe care să-l încălzesc;
când am vreo neplăcere,
trimite-mi pe cineva pe care să-l încurajez;
când crucea mea devine prea grea,
fă ca să-l ajut pe cineva căruia crucea-i prea grea;
când sunt sărac,
condu-mă la cineva care este în nevoie;
când nu am timp,
dă-mi pe cineva pe care eu să-l pot ajuta pentru câteva momente;
când sunt umilit,
fă ca să am pe cineva pe care să-l laud;
când sunt descurajat,
trimite-mi pe cineva ca să-l încurajez;
când am nevoie de înțelegerea altuia,
dă-mi pe cineva care are nevoie de a mea;
când am nevoie ca să se ocupe de mine,
trimite-mi pe cineva de care să mă ocup;
când mă gândesc numai la mine însumi,
atrage atenția mea asupra altei persoane.
Tatăl Nostru…., Bucură-te Marie…, Slavă Tatălui….
Cântec:
Copil 16
Regii pământului domină pe oameni, iar Cristos astăzi ne spune că nu putem fi ca acești regi pământești. Pentru Cristos și pentru toți creștinii a domni înseamnă a sluji. Cristos chiar dacă a fost rege a slujit pe om, i s-a dăruit total și și-a dat viața pentru ca omul să aibă viață.
Copil 17
Evanghelia Mc 15, 1-2
Dimineața, preoții cei mai de seamă au făcut îndată sfat cu bătrânii, cărturarii și tot Sinedriul. După ce l-au legat pe Isus, L-au dus și L-au dat în mâinile lui Pilat.
Pilat L-a întrebat: „Tu ești Regele Iudeilor?” „Da, Sunt” i-a răspuns Isus.
Reflecție – Copil 18
Istoria bambusului:
Într-o grădină foarte frumoasă creștea un bambus de o rară frumusețe. Stăpânul grădinii îl iubea mai mult decât toți ceilalți arbori. În fiecare an, bambusul creștea și se făcea din ce în ce mai gros și mai frumos. Bambusul știa că stăpânul îl iubește și era fericit.
Într-o zi stăpânul s-a apropiat de copacul său iubit și-i zise: “Dragă bambus am nevoie de tine”. Mărețul arbore simți că sosise momentul pentru care a fost creat și-i spuse cu mare bucurie: “Stăpâne, sunt gata. Fă cu mine ce vrei!” Vocea stăpânului se făcu mai gravă: “Pentru a te folosi trebuie să te tai”.
Bambusul se înspăimântă: “Să mă tai, Stăpâne? Eu, cel mai frumos arbore al grădinii tale? Nu, te rog, nu mă tăia”. “Dragul meu bambus” continuă Stăpânul, “dacă nu pot să te tai, nu pot să te folosesc”. Grădina zăcea într-o liniște profundă. Chiar și vântul încetă să mai bată. Încet încet bambusul își plecă mărețul trunchi și murmură: “Stăpâne dacă nu poți să mă folosești fără să mă tai, taie-mă”. “Dragul meu bambus”, spuse Stăpânul, “nu numai ă te tai, dar te voi lăsa fără ramuri și frunze”.
“Stăpâne fie-ți milă. Distrugi frumusețea mea, dar lasă-mi măcar ramurile și frunzele”. “Dacă nu pot să ți le tai, nu pot să te folosesc”. Soarele își ascunse razele, doar un fluture înfrigurat zbură pe acolo. Tremurând, bambusul spuse în șoaptă: “Stăpâne taie-le”. “Dragul meu bambus, trebuie să-ți mai fac ceva. Trebuie să te crap în două și să-ți înlătur inima. Dacă nu pot să-ți fac acest lucru, nu pot să te folosesc”.
Astfel stăpânul grădinii a tăiat bambusul, i-a îndepărtat ramurile și frunzele, îl crăpă în două și-i înlătură inima. Apoi îl duse acolo unde izvora un izvor cu apă limpede, lângă terenurile sale care sufereau de secetă. Uni de jos o extremitate a iubitului bambus și îndreptă cealaltă spre câmpurile secetoase. Apa limpede, rece și lină începu să curgă pe corpul bambusului și ajunse pe câmpuri. A semănat orez și recolta a fost maximă. Astfel bambusul a devenit o adevărată binecuvântare, chiar dacă a fost tăiat și distrus.
Când era arbore frumos, trăia numai pentru sine și se oglindea numai în propria frumusețe. Tăiat și crăpat a devenit un canal pe care stăpânul îl folosea pentru a face să fructifice împărăția sa.
Cântec:
Preot/Seminarist
Să aducem în continuare laudă lui Cristos Rege Universului care ne-a oferit această ocazie minunată de a-i aduce această cinste și laudă, în preasfântul sacrament al altarului de astăzi și să cântam împreună:
R. Regele slavei vine cu măreție!
Deschideți porțile plini de bucurie!
Copil 19
1. Te lăudăm Cristoase Regele nostru care pentru mântuirea noastră te-ai jertfit până la moarte și moartea pe cruce. R.
Copil 20
2. Te lăudăm Cristoase Regele nostru pentru că ne-ai iubit cu o iubire eternă și vrei ca fiecare om să te cunoască și să facă parte din împărăția ta. R.
Copil 19
3. Te lăudăm Cristoase Regele nostru care continui să fii prezent în mijlocul nostru ascuns în frații noștrii cei mai săraci și suferinzi. R.
Copil 20
4. Te lăudăm Cristoase Regele nostru care prin învierea ta ne învii și pe noi și ne conduci la Tatăl din ceruri. R.
Cântec:
Copil 21: Inimile noastre, toate ființa noastră te preamărește pe tine Isuse. Tu ne vorbești în fiecare zi prin Cuvântul Evangheliei și cu Duhul tău ne ajuți să-ți facem loc în viața noastră. Prin cuvântul pe care îl vom asculta astăzi fă-ne disponibili să începem să facem primii pași spre Tine.
Tatăl Nostru….,
Momente de tăcere
Copil 22: O, Rege! În mâinile tale, timpul, nu are sfârșit. Nimeni nu poate măsura zilele și nopțile…timpul și secolele vin și pleacă… apar și dispar. Tu nu întârzii, nici nu te grăbești niciodată: știi să aștepți!
Tu te pregătești sute de ani ca să faci să înflorească o floare. Timpul nu este în mâinile noastre de aceea ne agităm mereu, de aceea nimeni nu suportă întârzierea.
Din afara timpului alerg spre tine, plin de teamă. când am ajuns, văd că timpul tău nu a trecut.
Bucură-te Marie…,
Momente de tăcere
Copil 21: când sosesc în mijlocul nostru regii mici ai pământului, cu voci de slujitori strigă cu dispreț: „Dați-vă la o parte! Plecați!”
Tu ești acolo unde invidia îl dă afară pe cel disprețuit. Tu mergi acolo unde orgoliul plin de ură închide ușile celor săraci. Gelozia ascunsă în inima mea încearcă să-ți distrugă tronul cu veninul ei acolo unde ești Tu, toți oamenii cu ușurință, își caută și își găsesc locul. Când sosești tu, marele nostru Rege, împreună cu tine, intră în noi tot universul.
Slavă Tatălui….
Momente de tăcere
Cântec:
Preot/Seminarist: Să-l privim pe Isus din Preasfântul Sacrament și să ne gândim că este prezent pentru noi, aici, în această mică ostie albă și să ne întrebăm:
- eu îmi dau seama cât de mult mă iubește Isus pe mine?
- Eu fac ceva pentru ca să răspund iubirii lui Isus?
Astăzi pot să încep să-i arăt cât de mult îl iubesc!
El este prezent în cel de lângă mine și iubindu-i pe frații mei, încep să-l iubesc pe Isus! Prin Cuvântul Evangheliei îmi oferă câteva moduri de a-l iubi.
În câteva momente de tăcere, fiecare dintre noi să ne luăm un mic angajament prin care să începem să-i spunem lui Isus că îl iubim.
Copil 23: Doamne Isuse Cristoase Regele și modelul nostru de iubire adevărată și puternică, te iubim cu toate puterile noastre, cu tot sufletul și cu tot cugetul vieții noastre. Tu ești totul pentru noi…unde în altă parte să căutăm sens pentru existența noastră? Cine mai are o așa încredere în noi în afară de Tine?
Doamne, fără Tine viața noastră e goală!
Tatăl Nostru….,
Momente de tăcere
Copil 24
Isus este un rege răstignit și puterea să stă în totala dăruire de sine: este un rege încoronat cu spini, răstignit pe cruce, și rămâne așa pentru totdeauna chiar și acum când stă în prezența Tatălui unde s-a întors după înviere. E vorba de o regalitate dificil de înțeles dacă nu se merge pe calea umilei iubiri, a vieții care se transformă în slujire și dar.
Bucură-te Marie…,
Copil 25
Iată Regele nostru! Nu cel care stăpânește și umilește cu aroganța puterii. Dar cel care slujește până la a-și da viața. Cel care murind salvează. Calitatea și măsura regalitățiii sale este iubirea, iubirea care se transformă în a sluji până la moarte. A-l recunoaște ca rege înseamnă a ne converti, a primi iertarea sa și a învăța să slujim cu dăruirea sa. Să învățăm și noi a repeta Regelui nostru, nu doar în ceasul suprem al morții, dar zilnic – mai ales în momentele de întuneric și de teamă – „Isuse, amintește-ți de mine!” și să ascultăm de fiecare dată răspunsul săuasigurator: „Astăzi vei fi cu mine!”
Slavă Tatălui….
Cântec:
Copil 26
O Isuse, unicul nostru Domn tu ne ești necesar: tu, singurul maestru al adevărurilor indispensabile vieții, pentru a cunoaște ființa noastră și destinul nostru, calea pentru a-l urma.
Tu ne ești necesar, Mântuitorul nostru pentru a descoperi mizeria noastră și pentru a o vindeca, pentru a înțelege ce este binele și răul, speranța și sfințenia, pentru a plânge păcatele noastre și pentru a primi iertarea.
Tu ne ești necesar, fratele primul născut al neamului omenesc, pentru a înțelege adevăratele rațiuni ale fraternității între oameni, fundamentele dreptății, tezaurele carității, binele suprem al păcii.
Tu ne ești necesar, mare răbdător al suferințelor noastre, pentru a cunoaște sensul suferinței și pentru a-i da o valoare mântuitoare.
Tu ne ești necesar, învingătorul morții, pentru a ne elibera de disperare și negare.
Tu ne ești necesar Isuse, Dumnezeu-cu-noi, pentru a învăța iubirea adevărată și a parcurge în bucurie și în forța carității tale, lungul drum al vieții noastre istovitoare, până la întâlnirea finală cu tine. (Paul al VI-lea)
Tatăl Nostru…., Bucură-te Marie…, Slavă Tatălui….
Preot/Seminarist
Rugăciune finală
Îți mulțumim Tată veșnic pentru Cristos Domnul și Regele nostru. El ne primește pentru ca noi să-l primim în frații noștri și se dăruiește nouă ca hrană pentru ca și noi la rândul nostru să dăm de mâncare celora cărora le este foame. Prin Domnul nostru Isus Cristos. Amin
† În Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh.
Amin
Cântec:
