Gen 12,1-4a
2Tim 1,8b-10
Mt 17,1-9
Un mare predicator iezuit pe nume Anthony de Mello, într-una din cărțile sale, intitulată Cântecul păsărilor, a scris despre un om înțelept care reflecta la un moment data asupra lui însuși. Acest om înțelept spusese, Am fost un revoluționar pe când am fost tânăr și toate rugăciunile mele adresate lui Dumnezeu au fost, Doamne, dă-mi energia necesară ca să schimb lumea.
În timp ce mă apropriam de vârsta mijlocie și am realizat că jumătate din viața mea a trecut fără să apuc să schimb vrun suflet, mi-am schimbat rugăciunea și am început să spun, Doamne dă-mi harul de a-i schimba pe toți cei cu care mă întâlnesc. Doar prieteni și familia mea și voi fi mulțumit.
Acum, când deja sunt bătrân și zilele mele deja sunt numărate, am început să văd cât de nebun am fost. Singura mea rugăciune acum este, Doamne, dă-mi harul de a mă schimba pe mine. Dacă m-aș fi rugat astfel încă de la început, poate că nu mi-aș mai fi irosit viața.
În fiecare Duminică secundă a Postului Mare, din fiecare an, ni se oferă spre reflexie evanghelia despre Schimbarea la față a lui Isus. Un dicționar de buzunar ne spune că cuvântul transfigurare, sau schimbare înseamnă, schimbarea de formă sau de aparență, sau de înfățișare. Astăzi, evanghelistul Matei este cel care ne prezintă acel eveniment în care Isus s-a schimbat la față înaintea a trei dintre cei mai apropiați discipoli ai săi, adică apostolul Petru, Iacob și Ioan. Schimbarea la față sau Transfigurarea ar putea fi o prefigurare a gloriei și a domniei veșnice a lui Isus. Dumnezeu abia așteaptă să își împărtășească gloria sa cu noi. Iar noi, avem parte de o scânteie din aceasta în acel moment în care discipoli îl văd pe Isus transfigurat în gloria sa pe munte. Schimbarea la față a lui Isus de pe munte este celebrată în Biserica, atât din est cât și din vest în ziua de 6 august.
Această schimbare la față a lui Isus e asemenea unui apel de trezire pentru cei trei apostoli dar mai ales pentru noi toți. Este o reamintire a cum ar trebui să arate, într-un final, relația noastră cu Isus în ceruri. Postul mare este un timp pentru noi, un timp în care va trebui să devenim oameni ai lui Dumnezeu, după cum a fost și este planul lui Dumnezeu pentru noi. Postul Mare este un timp care ne oferă, fiecăruia dintre noi, an de an, ocazia de a înțelege mai bine că Dumnezeu ne iubește atât de mult încât dorește să ne transformăm viețile și să le dezvoltăm într-o relație mult mai profundă cu el.
Această schimbare la față a lui Isus ne vorbește despre acea schimbare despre care ne-a vorbit și acel om înțelept din povestioara cu care am început. Această schimbare ne spune că și noi va trebui să fim transfigurați și că va trebui să reflectăm mai mult și mult mai profund asupra schimbărilor ce ne schimbă viața în mai bine. Va trebui să ne schimbăm în mai bine, să ne întoarcem la visurile noastre originale, la valorile și idealismul nostru, și să înlăturăm toate acele lucruri care nu sunt atât de necesare, pe care le punem în noi înșine pentru al face pe Domnul să nu ne recunoască. Schimbarea nu este experiență odată-pentru-totdeauna, după care trăim fericiți până la adânci bătrâneți ci o problemă ce ține de continua schimbare, după cum și situațiile se schimbă și provocările dintre bine și rău sunt continue.
Am dat de o foarte frumoasă reflecție despre transfigurarea lui Isus în relație cu cele șapte sacramente, dintr-o omilie a unui preot. Conform acestuia, transfigurarea sau transformarea poate veni la noi și prin sacramente, adică:
Primul dintre ele e sacramentul inițierii. Botezul este însăși începutul transformării noastre. Odată ce devenim membri ai comunități creștine, totodată suntem unși preoți, profeți și regi. Prin botez, în mod misterios și miraculos noi îl îmbrăcăm pe Cristos și devenim asemenea lui Cristos.
Sacramentul Confirmațiuni ne transformă și ne cheamă la reînnoirea promisiunilor noastre baptismale. Confirmațiunea ne înzestrează cu darurile Duhului Sfânt. Confirmațiunea ne întărește în apărarea mesajului evangheliei. Darurile Duhului Sfânt, pe care cu siguranță le știm cu toți, sunt: Înțelepciunea, Înțelegerea, Sfatul, Tăria, Știința, Evlavia și Frica de Domnul, daruri care ne oferă instrumentele necesare răspândirii mesajului lui Isus.
Prin sacramentul, sfintei Împărtășanii sau a sfintei Euharistii, suntem transformați și revigorați. Ori de câte ori îl primim pe Isus în Euharistie, suntem revigorați în asemănarea cu Cristos. Euharistia ne permite să luăm ceea ce auzim în evanghelie și să ducem acel mesaj în lume, la cei cu care muncim, la cei cu care ne întâlnim la magazin, dar mai ales la cei cu care trăim.
Al doilea e sacramentul vindecării: Sacramentul penitenței sau al spovezi ori reconcilierii ne transformă, ne schimbă de la o stare de păcat la o stare de sfințenie cu Cristos.
Apoi, sacramentul ungerii bolnavilor ne transformă și el și ne dă putere ori de câte ori suntem bolnavi. Sacramentul ne dă harul. Ne dă pacea și curajul de a depăși dificultățile ce ar putea apărea odată cu boala și cu fragilitatea vârstei înaintate. Acest har este darul Duhului Sfânt, reînnoirea încrederii în Dumnezeu și împuternicirea împotriva ispitelor diavolului.
Al treilea e Sacramentul Angajamentului. Sacramentul Ordinelor Sacre, al Ordinațiunii, care transformă omul din laic în cleric, care îl inserează pe laic în ordinul diaconilor, preoților sau chiar episcopilor. Prin hirotonire un om ordinar, adică obișnuit, devine unul extraordinar, adică mai mult decât obișnuit.
Sacramentul preoției îi permite unui preot să celebreze jertfea sfintei Euharistii. Prin hirotonire un om obișnuit, ordinar devine unul extraordinar. Preotului i se oferă puteri extraordinare, precum cea de iertare a păcatelor. Preotului i se dă puterea extraordinară de a schimba pâinea și vinul în trupul și sângele lui Isus Cristos. Prin sacramentul Ordinelor Sacre acest om ordinar, obișnuit primește puterile lui Cristos însuși în mijlocul nostru.
Sacramentul Căsătoriei transformă sau schimbă două persoane individuale într-o uniune singură, într-o singură persoană individuală. Căsătoria nu e doar unirea unui bărbat cu soția lui, ci e mai mult o unire a cuplului cu Dumnezeu cel atotputernic. Căsătoria este o relație trinitară sau triună. Transformă, sau schimbă un om și o femeie cu Dumnezeu ca centru al unei relații sfinte și sacramentale. Sacramentul sfintei Căsătorii poate insufla harul în viața de zi cu zi a cuplului.
De cele mai multe ori, când primi aceste sacramente precum și harul de a le acompania, noi suntem inconștienți de puterea transformatoare a lor, a acelor sacramente. Suntem inconștienți de putere, asemenea celor trei apostoli care nu au fost conștienți de ceea ce avea să se întâmple cu Isus când acesta i-a luat pe vârful muntelui pentru a fi martori ai transfigurării sale.
Schimbarea la față înseamnă a merge dincolo de aparențele fizice sau alegorice. Cu alte cuvinte, schimbarea la față are loc în inimile noastre și în mințile noastre.
În încheiere vă invit să reflectăm asupra a ceea ce a spus un vestit predicator, într-una din sfintele sale Liturghii televizate, că Așa e, perfect, Înlocuiește-l! astăzi, putem schimba acest strigăt în Așa e, s-a terminat, în sfârșit s-a încheiat!. Însă textul evangheliei de astăzi ne spune Așa e, e de ajuns, însă se va schimba! Iar această schimbare ar trebui să înceapă, nu de la toți ceilalți ci mai presus de toate și cel mai important, ar trebui să înceapă de la fiecare dintre noi, asemenea povestioarei cu care am început. Amin
