In 15,1-8
Copii erau aliniați în sala de mese a unei școli primare catolice. În capătul mesei se afla o tavă mare cu mere. Sora a scris o notiță pe care a și lipit-o pe tava cu mere, pe care scria, Ia doar una. Dumnezeu te privește. Mergând mai departe, în celălalt capăt al rândului, se afla o altă masă cu o tavă imensă cu prăjituri de ciocolată. Un copil îi șoptise celuilalt, Ia câte vrei, Dumnezeu se uită numai la mere.
Această poveste ne vorbește și despre ideea de Dumnezeu a copiilor, că este unul care este strict și disciplinar. Ei cred că sunt liberi să facă tot ceea ce vor dacă simt că el nu îi supraveghează. Sper ca acest lucru să se datoreze ideii lor limitate de Dumnezeu și nu din cauza că asta i-a învățat părinți și profesori.
A cunoaște prezența lui Dumnezeu și pe Dumnezeu în viața noastră nu este de ajuns. A cunoaște cuvintele sale e mult mai important. Cuvintele sale ne spun ceea ce el dorește de la noi. Cuvintele sale slujește ca îndrumător zilnic în călătoria vieții noastre. Cuvintele sale ne ajută să producem o viață rodnică și bună. Cuvintele sale ne țin în legătură constantă cu el. El nu doar că veghează asupra noastră ci el este cu noi și rămâne în noi.
