Înţ 6,12-16
1Tes 4,13-18
Mt 25,1-13
Atât Vechiul cât și Noul Testament, sunt pline de promisiuni a celei de-a doua veniri a lui Cristos. În ele găsim aproximativ 1845 de referințe, iar un total de 17 cărți a Vechiului Testament îi acordă o importanță și mai mare.
În cele 260 de capitole ale întregului Nou Testament, găsi 318 referințe la cea de-a doua venire, sau altfel spus una la 30 de versete. Douăzeci și trei din cele 27 de cărți ale Noului Testament fac referință la ea ca la un mare eveniment. Cele 4 cărți lipsă cuprind trei capitole singulare, adică Filemon, 2 Ioan și Iuda, scrise către persoane individuale pe un subiect anume iar cea de-a patra e scrisoarea către Galateni care nu menționează deloc cea de-a doua venire a lui Cristos. Pentru fiecare profeție asupra primei veniri a lui Cristos găsim alte opt pentru cea de-a doua sa venire.
Nu știu dacă a-ți observat, mai ales în această lună Noiembrie, că odată ce ne apropiem de încheierea anului liturgic, noi începe să ne concentrăm atenția tot mai tare pe ultimele patru lucruri de pe urmă, precum: moartea, judecata, cerul și iadul. În ziua de 2 noiembrie, noi ne-am rugat în special pentru cei dragi ai noștri care au murit. Prin această zi a pomenirii tuturor credincioșilor răposați, noi ne amintim că și noi toți vom muri, iar Cristos va veni din nou ca să îi judece pe cei vii și pe cei morți. În lecturile de astăzi, ni se reamintește că noi ar trebui să fim gata să îl întâlnim pe Domnul.
În cea de-a doua lectură de astăzi, apostolul Paul ne vorbește despre a doua venire a lui Cristos. El ne spune că va trebui să avem speranță și să fim consolați fiindcă toți cei care cred în el, adică, cei care au plecat înaintea noastră și cei care vor fi vii la cea de-a doua sa venire, vor învia cu toți și vor fi cu Domnul pentru toată veșnicia.
Parabola lui Isus din textul evangheliei de astăzi ne-a vorbit despre fecioarele înțelepte și cele nechibzuite. Simbolismul este unul destul de clar: mirele este Cristos; iar noi toți suntem fecioarele, Biserica, cei care cred în Cristos; uleiul este credința iar toți cei care cred au câte puțin; datoria noastră e aceea de a-l primi pe Domnul. Din moment ce nu cunoaștem ziua sau ora venirii sale, nici măcar a morții noastre sau a sfârșitului timpului, va trebuie să fim gata mereu pentru a-l primi. Isus însuși a spus, Vegheați, așadar, pentru că nu știți nici ziua, nici ceasul! (v.13).
Ce trebuie să facem pentru a putea fi gata să îl întâlnim pe Domnul, indiferent că e în momentul morții noastre sau la sfârșitul timpului? Iar ca răspuns vă invit să reflectăm împreună asupra următoarelor trei aspecte, lucruri pe care va trebui să le și punem în practică:
Primul este de a fi gata. Amintiți-vă doar acel moto al acelor băieți din scout, Fiți gata. Iar ca și creștini noi ar trebui să prevedem și să nu uităm scopul final al vieții, adică fidelitatea față de învățăturile sale. Ar trebui să fim mereu gata să facem toate acele lucruri creștine. Ar trebui să privim la Cristos ca la cineva care se va întoarce într-un moment neprevăzut. Ar trebui să fim conștienți că Cristos deja intră în viețile noastre ori de câte ori punem în practică valorile creștine. Nu trebuie să așteptăm sfârșitul vieții noastre sau sfârșitul lumii pentru a-l întâlni. Este de asemenea înțelept și să ne gândim la viitor și să ne facem provizii pentru el mai ales că evenimentul pe care îl așteptăm este unul extrem de important. Din toate evenimentele viitoare, nici unul nu este la fel de important precum este întâlnirea noastră cu Domnul, iar asta fiindcă de ea depinde fericirea noastră veșnică sau nefericirea. Iar din moment ce noi nu avem de unde să știm când va veni acel moment final, va trebui să fim mereu vigilenți și pregătiți pentru el. Această pregătire nu este una plină de frică ci plină de optimism. Ar trebui să fie rodnică și caracterizată de o speranță inspirată-de-credință și de creativitate. Să mergem și să ne întâlnim cu Domnul cu lămpile noastre ale credinței care să ardă strălucitor cu uleiul unei carități sincere.
Al doilea e acela de a ne re-încărca. Cineva ne sfătuise că nu trebuie să uităm aceste trei aspecte în viață. Iar asta fiindcă pentru el, acestea trei însemna și: primul de a fi relaxat. Mulți dintre noi se simt și sunt copleșiți sau prea stresați. Lua-ți o pauză. Faceți o plimbare. Mergeți în vacanță, chiar și o vacanță de un minut pentru a vă odihni trupul și mintea, pentru a putea simți că sunteți. Experimentați refacerea puterilor prin somn și odihnă. Zâmbiți la cer. Umblați pe pământ. Cel de-al doilea aspect pentru el era reflexia. Reglează-te cu Domnul și cu lumea. Ce faci de fapt? Ce ai făcut de fapt în viața ta? Ce mai dorești să realizezi? Cum e familia ta? Se află Dumnezeu în viața ta? Permite-ți ție însuți să primești întrebări de la viața însăși. Iar al treilea pentru el era reînnoirea. Rezervă-ți timp pentru a te reînnoi și pentru a te reumple. Reînnoiește-ți legăturile cu Dumnezeu. Reînnoiește-ți legăturile cu familia ta, cu prieteni tăi și cu misiunea ta pentru oameni și pentru lume. Îmbrățișează-te pe tine însuți, dorește pentru toți. Mai ești cel mai bun prieten al propriei tale vieții?
Al treilea e acela de a revizui. Va trebui să facem o revizie a vieții noastre, să vedem dacă ceva lipsește, ca la final să nu ne trezim spunând, păcat, acum e prea târziu. La un moment dat, cineva se apropiase de o anumită persoană pentru a-i vinde 5 hectare de pământ la un preț rezonabil, pământ pe care în acel moment îl putea cumpăra fiindcă avea bani, însă a refuzat. O lună mai târziu, tatăl acestei persoane îi spusese că are nevoie de pământ pentru a planta o livadă de copaci și alte legume. Imediat s-a și dus la acel om ca să îi cumpere pământ, însă acela deja îl vânduse la un preț enorm de mic altcuiva. În acel moment acesta și-a spus lui însuși, păcat, acum e prea târziu.
În încheiere vă invit să reflectăm asupra următoarelor cuvinte ce provin de la un autor necunoscut intitulate, Ce nu ne va întreba Dumnezeu:
Dumnezeu nu va întreba ce tip de mașină luxoasă conduci. El va întreba cât de mulți oameni care nu au cu ce să ajungă ai dus la Biserică.
Dumnezeu nu va întreba metri pătrați ai casei tale. El va întreba cât de mulți oameni care nu aveau o casă a lor ai ajutat.
Dumnezeu nu va întreba cât de multe haine frumoase ai în dulap. El va întreba câte din aceste haine le-ai dăruit celor care nu au deloc.
Dumnezeu nu va întreba câte bunuri materiale ai avut. El va întreba dacă acele bunuri materiale ți-au dictat viața.
Dumnezeu nu va întreba care a fost cel mai mare salariu al tău. El va întreba câți oameni ai călcat în picioare pentru a obține acel salar.
Dumnezeu nu va întreba cât de multe ore extra ai muncit. El va întreba dacă ai lucrat ore extra pentru familia ta.
Dumnezeu nu va întreba cât de multe promovări ai avut. El va întreba ce ai făcut tu pentru a-i promova pe ceilalți.
Dumnezeu nu va întreba care a fost numele locului tău de muncă. El va întreba dacă ți-ai făcut treaba pe cât de bine ai putut.
Dumnezeu nu va întreba ce au făcut părinți tăi pentru tine. El va întreba ce ai făcut tu pentru a-ți ajuta părinți.
Dumnezeu nu va întreba ce ai făcut pentru a te ajuta pe tine însuți. El va întreba ce ai făcut pentru a-i ajuta pe ceilalți.
Dumnezeu nu va întreba cât de mulți prieteni ai avut. El va întreba la câte persoane le-ai fost prieten.
Dumnezeu nu va întreba ce ai făcut pentru a-ți apăra drepturile. El va întreba ce ai făcut pentru a apăra drepturile celorlalți.
Dumnezeu nu va întreba de câte ori ai spus adevărul. El va întreba de câte ori ai rostit o minciună.
Dumnezeu nu va întreba de câte ori faptele sau s-au potrivit cu cuvintele tale. El va întreba de câte ori nu s-au potrivit. Amin
